AJVPS Sălaj a pus tunurile la propriu pe 'Ciuma Neagră'. Creșterea numărului de cormorani pe lacurile și râurile sălăjene reprezintă un pericol uriaș pentru piscicultură

Realitatea din teren spune că, din cauza păsărilor denumite „ciuma neagră”, scade drastic populația de pește din lacurile și râurile sălăjene, dar afectează și vegetația și solul. Pentru că numărul cormoranilor din Sălaj crește mai ales în sezonul rece, AJVPS Sălaj încearcă, timp de o săptămână, să alunge cormoranii de pe Lacul Vârșolț cu tunuri de gaz.

„Încercăm o săptămână cu tunul pe gaz să alungăm cormoranii!!! Vedem ce rezultate vom avea…. Dacă… da, vom achiziționa câteva bucăți și vom încerca să alungăm 'ciuma neagră' de pe Vârsolț”, a anunțat Veronica Ispas, președintele Asociației sălăjene.

Șefa AJVPS Sălaj și-a exprimat public îngrijorarea cu privire la numărul mare de cormorani de pe Someș și lacurile de acumulare din Sălaj, acolo unde AJVPS populează cu pește, iar cormoranii se hrănesc în voie și decimează populația de pește.

Însă legislația din România, prin Legea nr. 407/2006 privind vânătoarea și protecția fondului cinegetic, stabilește regimul vânătorii în România și protecția speciilor de faună sălbatică. Potrivit actului normativ, cormoranul mare este listat ca specie strict protejată și nu poate fi vânat fără derogări. Derogările pentru vânătoarea de cormorani pot fi aprobate doar dacă sunt respectate prevederile Directivei Păsări.

Cormoranii sunt mari consumatori de pește, un singur individ putând mânca între 400-600 g de pește pe zi. Soluția propusă este vânătoarea controlată poate ajuta la reducerea presiunii asupra pisciculturii și la menținerea unui echilibru economic pentru comunitățile locale.

Totuși, populațiile mari de cormorani pot perturba echilibrul ecosistemelor acvatice, deoarece consumă în exces pești de dimensiuni mici și medii, care joacă un rol crucial în lanțul trofic. În plus, cormoranii afectează și alte specii de păsări, prin competiția pentru locuri de cuibărit sau hrănire.

Vânătoarea haotică poate duce însă la perturbări în lanțul trofic al ecosistemelor. Cormoranii joacă un rol ecologic important în menținerea sănătății populațiilor de pești, eliminând indivizii slabi sau bolnavi. Coloniile mari de cormorani pot distruge vegetația locală. Excrementele lor bogate în acid uric pot afecta negativ solul și vegetația din jurul locurilor de cuibărit. Acest lucru duce la degradarea zonelor de biodiversitate ridicată.

„Ca urmare, sperăm ca petițiile noastre bine argumentate să fie luate în seamă și să ne fie permisă vânătoarea la cormorani într-o anumită limită și perioadă”, a conchis Veronica Ispas.

Detalii suplimentare aici: graiulsalajului.ro

Foto: Graiul Sălajului