Perla industriei clujene a ajuns o ruină! Ce s-a ales de CUG Cluj-Napoca, gigantul unde lucrau circa 8.500 de oameni acum 40 de ani
Combinatul de Utilaj Greu (CUG) din Cluj-Napoca, cunoscut odată drept perla industriei locale, a ajuns într-o stare avansată de degradare, un simbol al transformărilor economice și industriale din România post-1989.
Perla industriei clujene, așa cum era văzut Combinatul de Utilaj Greu (CUG) din Cluj-Napoca în urmă cu 40 de ani, a ajuns într-o stare avansată de degradare. Un clujean a surprins într-un videoclip cum arată astăzi fosta platformă industrială, iar imaginile par a fi desprinse din filmele de groază.
În perioada de vârf, în urmă cu aproximativ 40 de ani, combinatul era una dintre cele mai mari unități industriale din România, având aproximativ 8.500 de angajați.
După 1991, acesta a fost divizat în opt societăți comerciale: Fortpres, Termorom, UNIMET, TCM, PSA, Tehnomag, ERS și Fortur. În timp, activitatea industrială s-a diminuat considerabil, iar multe dintre spațiile fostei platforme au fost abandonate.
Cum arăta CUG Cluj-Napoca în urmă cu 40 de ani
Fondat în 1970, CUG Cluj-Napoca avea ca obiect de activitate producția de echipamente energetice, inclusiv cazane cu abur, cazane de apă caldă și echipamente pentru centrale termice.
Ulterior, în 1976, combinatul s-a extins prin construirea unor capacități destinate utilajelor metalurgice și turnătoriei de fontă. Dezvoltarea a continuat în anii ’80, când au fost realizate secții pentru utilaje tehnologice complexe, forje și turnătorii de oțel, alături de un laborator central de analize, capabil să efectueze testări mecanice și chimice, utilaje pentru manipularea de oțel cald, cuptoare de tratament termic primar și secundar, oale de turnare, utilaje de turnare, instalații de șablat, cilindri laminori, caje de laminare, alte utilaje pentru liniile de turnare continuă, prese mecanice pentru ambutisat caroserii, prese de debitat, prese hidraulice, prese de debavurare, prese mecanice, ciocane pentru matrițare în gama 250 - 2500 tf, etc.
După 1991, multe dintre spațiile fostei platforme industriale au fost preluate de firme private, care au amenajat hale moderne pentru diverse activități economice. Cu toate acestea, o mare parte din suprafața combinatului a fost lăsată în paragină, clădirile degradându-se treptat.
În zilele noastre, zona este o ruină, iar vegetația a crescut necontrolat.
CELE MAI CITITE ȘTIRI
ULTIMELE COMENTARII
Purghel Lidia
30.07.2026Voi merge în parc să verific. Nu înțeleg ce tip de cetățean al urbei Bistrița poate avea o asemenea atitudine Lipsa de cultură, de informare , ar putea genera astfel de atitudini.
la articolul Al cui este Regele Mihai?
Dr.Pop Marius Nicolae
30.07.2026Mulțumim pentru atenționare! Este perioada concediilor și nu am fost prin Parc de cătva timp! Am anunțat pe cine trebuie și sperăm la o remediere rapidă! De multe ori s-a intămplat.......Asta e! Greu cu...educația! In numele Clubului Monarhiștilor Bistriteni, MNPop
la articolul Al cui este Regele Mihai?
Monica Munthiu
06.07.2026Bravo, Dorel Cosma! Un pamflet profund, al ridicolului existent în gafele politice, pe care ne prefacem ca le tolerăm, de mult! Nasol e ca au schimbat multe legi, ca sa faca ce vor uni…Atunci nici procurorii nu mai vad mingea..Foarte fine comparații sunt in pamflet! O pove...
la articolul CAMERA VAR SE MUTĂ LA DNA
Viviana Axinte
17.04.2026Da am văzut modalitatea tinerilor de a asculta orice reproducere video, "pe repede înainte". Probabil și pentru faptul că sunt bombardați de informații și asta e modalitatea lor de a face selecția informației.
la articolul NU JUCĂM CU CĂRȚILE PE MASĂ
COMENTARII