ADEVĂRUL, MEREU AMÂNAT
În această lună noiembrie se împlinesc doi ani de când așteptăm raportul privind anularea alegerilor din România. Între timp, au trecut peste noi rușii, boții, ostrogoții și tot felul de alți extratereștri, reali sau imaginari, numai raportul întârzie să apară. Președintele țării ne-a transmis până acum, în repetate rânduri – de nu mai puțin de unsprezece ori – că raportul urmează să fie prezentat. Ultimul răspuns pare să se rezume la atât: „Va veni!”. Dar când? Poporul vrea să știe! De ce se amână? Ce anume nu trebuie să aflăm? Cine și de ce consideră că adevărul poate fi ținut la nesfârșit în așteptare?
Între timp, mai apar și semnale dinspre America, inclusiv cele asociate cu Patel, care nu fac decât să adâncească neîncrederea și să ridice noi semne de întrebare. Nu avem nevoie de insinuări, interpretări sau explicații pe jumătate. Avem nevoie de adevăr, de documente și de răspunsuri oficiale. Și, ca și cum toate acestea nu ar fi suficiente, asistăm în aceste zile la un alt episod greu de înțeles: șase amânări în numai două săptămâni în dosarul lui Călin Georgescu. Un om purtat între arest și judecătorie, într-un șir de proceduri care par să nu mai ajungă nicăieri. Este vinovat? Este nevinovat? Nu este rolul nostru să pronunțăm sentințe. Este însă dreptul nostru să cerem ca justiția să funcționeze, să lămurească lucrurile și să nu transforme amânarea într-o formă de răspuns. De ce se tergiversează? De ce instanțele ajung să se contrazică? Și, mai ales, de ce trebuie să trăiască familia și miile de simpatizanți într-o permanentă stare de tensiune și incertitudine? Dreptatea nu trebuie să fie nici spectacol, nici instrument de presiune, ci o obligație a statului față de fiecare cetățean.
Problema este că acest model de comportament de la vârful instituțiilor începe să se extindă și în teritoriu. Mesajul pare să fie același: stați liniștiți, nimic nu se poate întâmpla! În lipsa transparenței, liderii locali devin tot mai puțin comunicativi, deciziile se iau în cercuri restrânse, iar cuvântul unora începe să țină loc de lege. Întrebările deranjează, explicațiile întârzie, iar responsabilitatea pare să se piardă undeva între instituții și funcții.
O democrație nu poate funcționa pe principiul „mai vedem”, „mai așteptăm” sau „va veni”. Cetățenii nu cer favoruri, ci respect. Nu cer verdicte dictate de stradă, ci adevăr, transparență și instituții care își îndeplinesc obligațiile. Pentru că amânarea repetată nu mai este doar o problemă de calendar. Devine o problemă de încredere. Iar atunci când oamenii nu mai au încredere în instituții, întreaga societate are de pierdut.
Amânare și iar amânare. Dar până când?
CELE MAI CITITE ȘTIRI
DOUĂ ZILE CU ANDREI MUREȘANU
17.11.2026
ULTIMELE COMENTARII
Serban Remus
10.10.2026Genial!
la articolul ANALIZĂ SOCIOLOGICĂ LA CALD DESPRE DE CE PROSTIA NU E NOUĂ, DOAR ARE WI-FI
LuciD
09.10.2026Să plângi, să râzi?! De ce? Să privești, să te implici?! Oare în ce? Pentru că ai aflat că nu oglinda îți deformează imaginea ci închipuirea ta te înșeală și îți dă impresia că imaginea este bună? De spus(personal) la o adică este mai ușor decât de recun...
la articolul ANALIZĂ SOCIOLOGICĂ LA CALD DESPRE DE CE PROSTIA NU E NOUĂ, DOAR ARE WI-FI
Iosif Boilă
02.09.2026La situația în care s-a ajuns, nu se mai poate conta pe o dezbatere normală, pertinentă, pe istoria-avantajele- integrarea în lumea națiunilor inteligente… Așa că o cale firească ar putea fi proclamarea revenirii la situația dinainte de ocuparea țării prin forța a...
la articolul ȚARA CARE ȘI-A PIERDUT COROANA
Pop Marius Nicolae
02.09.2026Deocamdată, avem Custode al Coroanei in persoana Alteței Sale PrincipesaMargateta! Și îl avem pe Alteța Sa Principele Nicolae, ambasador al Via Transilvanica! Rămăne doar ca acest popor greu încercat în ultimii 78 de ani de republicanism ineficient, sa-și dorească să...
la articolul ȚARA CARE ȘI-A PIERDUT COROANA
COMENTARII