Motto: „Feste soll man feiern, wie sie fallen.”
(Proverb german – „Sărbătorile trebuie trăite atunci când vin.”)
Există locuri în care vara nu înseamnă doar concedii sau temperaturi ridicate. În Bavaria, vara înseamnă Volksfest – sărbătoarea oamenilor, a comunității și a tradițiilor care refuză să îmbătrânească.
Am avut șansa să particip la câteva astfel de manifestări și primul lucru care m-a impresionat nu a fost nici berea vestită, nici cârnații bavarezi, nici covrigii uriași, ci… oamenii.
Oameni veseli.
Oameni care zâmbesc.
Oameni care au redescoperit bucuria de a petrece împreună.
Parcă fiecare localitate din Bavaria își așteaptă cu nerăbdare propriul Volksfest. Piețele se umplu de mese lungi din lemn, fanfarele și orchestrele cântă muzică tradițională, iar mirosul preparatelor specifice se amestecă firesc cu râsetele copiilor și cu clinchetul halbelor de bere.
Este o atmosferă pe care nu o poți descrie doar prin fotografii.
Trebuie trăită.
Un alt lucru care impresionează este respectul pentru tradiție. Foarte mulți participanți poartă cu mândrie costumele populare bavareze – Dirndl și Lederhosen. Nu pentru turiști și nici pentru fotografii, ci pentru că acestea fac parte din identitatea lor. Tradiția nu este expusă într-o vitrină. Ea trăiește printre oameni.
M-am întrebat cum reușesc germanii să organizeze atât de multe asemenea sărbători.
Răspunsul este simplu și, poate, util și pentru noi.
Volksfest-urile sunt rezultatul colaborării dintre administrația locală, mediul de afaceri și comunitate. Primăriile asigură organizarea și infrastructura, comercianții și proprietarii instalațiilor de agrement plătesc taxe de participare, numeroase firme locale sponsorizează evenimentele, iar asociațiile culturale, sportive și civice contribuie la desfășurarea lor. Festivalul nu este doar o cheltuială, ci și un motor economic care aduce venituri întregii comunități.
Și atunci, inevitabil, gândul zboară spre România.
Și noi avem „Zilele orașului” sau „Zilele comunei”. Numai că, de multe ori, acestea par să fi pierdut tocmai esența. Nu de puține ori, ele au fost transformate în prilej de promovare politică sau în spectacole fără identitate, un amestec de genuri artistice menit să impresioneze prin cantitate, nu prin calitate. După artificii și muzică rămân adesea întrebările despre costuri și despre felul în care au fost cheltuiți banii publici.
Poate că nu avem nevoie de festivaluri mai mari, ci de festivaluri mai autentice. De mai multă implicare a comunității, de mai mult respect pentru tradițiile locale și de mai multă transparență în utilizarea banului public.
În Bavaria nu am simțit această apăsare.
Am văzut respect.
Organizare.
Curățenie.
Bun-simț.
Și, mai ales, o comunitate care știe să se bucure fără excese și fără încrâncenare.
Poate tocmai acesta este secretul acestor sărbători. Nu sunt făcute pentru imaginea unei administrații și nici pentru gloria unui politician. Sunt făcute pentru oameni.
Iar oamenii răspund.
Vin cu familia, cu prietenii, cu bunicii și copiii. Stau la aceeași masă, cântă împreună și, pentru câteva ore, uită de grijile cotidiene.
Mi-ar plăcea ca și în România să redescoperim acest spirit.
Sărbătorile unei localități nu ar trebui să fie un concurs al cheltuielilor sau al orgoliilor, ci o celebrare a identității și a solidarității unei comunități.
Bavaria mi-a oferit, dincolo de frumusețea peisajelor și de ospitalitatea oamenilor, o lecție simplă.
O comunitate care știe să zâmbească împreună este o comunitate care știe să meargă înainte împreună.
Poate acesta este adevăratul succes al unui Volksfest.
Și poate că acesta este și mesajul pe care îl putem lua acasă: tradițiile nu sunt doar moșteniri ale trecutului, ci investiții în viitorul unei comunități.
Dorel Cosma
COMENTARII