Ce se întâmplă cu pensiile, salariile și alocațiile de la 1 ianuarie

Mâine ar trebui să aibă loc o primă ședință de Guvern, însă este posibil ca ea să fie amânată dacă toate aceste acte care stabilesc cum vor fi taxate veniturile românilor nu vor avea avizele necesare. Este posibil să vedem și scenariul în care mâine avem o ședință de coaliție, iar ședința de Guvern va fi mutată sâmbătă.

De la 1 ianuarie sunt o serie de noi reguli, noi reglementări care intră în vigoare pentru români.

Salariul minim pe economie crește: o să fie un brut de 4.050 lei, iar valoarea netă, banii în mână pe care îi vor încasa practic angajații, ajunge la 2.757 lei. Asta înseamnă un plus de 212 lei față de valoarea în plată acum a salariului minim.

Crește și punctul de amendă. În prezent, punctul de amendă este 165 lei. De la 1 ianuarie, acesta ar putea să ajungă la aproximativ 200 lei, odată cu creșterea salariului minim pe economie

Nu avem parte doar de creșteri, ci mai degrabă de multe înghețări. Asta pentru că de la 1 ianuarie îngheață pensiile, ceea ce înseamnă pentru pensionari o pierdere de aproximativ 300 lei. Asta în condițiile în care pensia medie în România a ajuns la aproape 2.700 lei. Nu va mai fi indexată cu rata inflației, vor fi acordate ajutoare o singură dată pe an, care merg către pensionarii cu veniturile cele mai reduse.

Îngheață de asemenea alocația, iar asta înseamnă un minim de 70 lei. Atât ar fi primit în plus copiii, dacă statul ar fi respectat legea și ar fi indexat alocațiile cu rata inflației.

Salariile demnitarilor îngheață și ele, însă cazul lor este mai fericit, pentru că, de exemplu, noii parlamentari primesc aproximativ 10.000 lei pe lună. Prin urmare, aceste indemnizații rămân așa cum sunt.

O să vedem, totodată, că și bugetarii vor avea parte de aceleași înghețări. Peste 1.000.000 de bugetari nu vor mai avea parte de majorări salariale.

Ar putea fi eliminate și voucherele de vacanță, în valoare de 1.600 lei. Există o discuție dacă sunt păstrate sau tăiate. Dacă sunt tăiate, statul ar putea să economisească aproximativ 2 miliarde de lei la bugetul de stat.

Rămân în continuare blocate angajările la stat. De mai mulți ani, statul ia această măsură. Excepții se fac doar, de exemplu, în sănătate, educație sau ordine publică, acolo unde permite în continuare, în funcție de necesități, să se facă angajări.

Sunt măsuri care vor fi incluse în ordonanța Trenuleț, însă este nevoie de un acord în coaliția de guvernare. Dacă toate aceste măsuri nu ar fi adoptate, deficitul bugetar ar ajunge de la 8,5%, atât cât este în prezent, la aproximativ 11% din produsul intern brut, lucru care nu ar putea fi suportat de bugetul de stat, în condițiile în care și acest deficit pune România la grea încercare.