Destinul tragic al primului parlamentar bistrițean trimis la București după Unirea din 1918: Victor Moldovan. În 1950 va fi închis la Sighet alături de Iuliu Maniu și Corneliu Coposu

Chiar dacă astăzi, Victor Moldovan, ar fi catalogat drept traseist politic, el trecând pe la trei partide, activitatea sa a fost una lungă, benefică pentru urmașii grănicerilor și nu numai. De asemenea, Moldovan va interveni pe lângă Regele Carol al II-lea, care îi va ierta prin decret regal de faptul că au tăiat din pădurile grănicerești lemn în valoare de 14 milioane de lei.

Din nefericire, Victor Moldovan avea să împartă soarta atâtor personalități asemănătoare lui, fiind arestat de comuniști și închis cinci ani la Penitenciarul de la Sighet. A supraviețuit însă închisorii și, reușind să părăsească țara. El murit în 1977 în Germania.

De la PNR la PNȚ via Partidul Poporului la Frontul Renașterii Naționale din timpul dictaturii lui Carol al II-lea: 1938-1940

Victor Moldovan a fost partizan al unirii Transilvaniei cu România fiind primul parlamentar bistrițean pe banca parlamentului României Mari. Deşi a trecut pe la mai multe formaţiuni politice, Victor Moldovan a fost cel mai longeviv demnitar din perioada interbelică. În memoriile sale, el recunoaște  trecerea de la un partid la altul, dar și faptul că avea  în spate interese de ordin material dar şi conflicte sau viziuni diferite.

Primul partid în care va activa Victor Moldovan va fi Partidul Național Român, partid care  s-a aflat în fruntea românilor din Transilvania. A fost principalul partizan al apărării drepturilor românilor și al unirii Transilvaniei cu patria mamă. De altfel, el a fost și partidul care a condus acțiunea care a culminat cu marea adunare de la Alba Iulia din care a rezultat unirea Transilvaniei cu România la 1 decembrie 1918. PNR s-a bucurat de o puternică popularitate în rândul transilvănenilor. Milita pentru libertatea democratică, descentralizarea administrației sau unificarea învățământului pe întreg teritoriul României. Partidul Național Român opta pentru o politică a porților deschise, deviză ce va fi preluată ulterior după fuziune și de Partidul Național Țărănesc. Liderii și reprezentanții acestuia considerau că economia României se poate dezvolta doar prin capital străin împotrivindu-se astfel politicii ’’prin noi înșine’’ a liberalilor. Dintre liderii de marcă ai partidului menționăm numele lui Iuliu Maniu (președinte), Alexandru Vaida-Voevod, Vasile Goldiș, Ioan Lupaș sau Octavian Goga.

Iată ce spunea politicianul bistrițean despre primele alegeri post Marea Unire ce au avut loc în 1919: „În judeţul nostru, alegerea s-a transformat într-o grandioasă manifestare a solidarităţii acestor elemente ale naţiunii româneşti. Cutreierând satele circumscripţiei, am fost primiţi pretutindeni cu bucurie şi entuziasm de întreg poporul, în frunte cu intelectualii satelor”

Chiar dacă astăzi, Victor Moldovan, ar fi catalogat drept traseist politic, el trecând pe la trei partide, activitatea sa a fost una lungă, benefică pentru urmașii grănicerilor și nu numai. De asemenea, Moldovan va interveni pe lângă Regele Carol al II-lea, care îi va ierta prin decret regal de faptul că au tăiat din pădurile grănicerești lemn în valoare de 14 milioane de lei.

Din nefericire, Victor Moldovan avea să împartă soarta atâtor personalități asemănătoare lui, fiind arestat de comuniști și închis cinci ani la Penitenciarul de la Sighet. A supraviețuit însă închisorii și, reușind să părăsească țara. El murit în 1977 în Germania.

De la PNR la PNȚ via Partidul Poporului la Frontul Renașterii Naționale din timpul dictaturii lui Carol al II-lea: 1938-1940

Victor Moldovan a fost partizan al unirii Transilvaniei cu România fiind primul parlamentar bistrițean pe banca parlamentului României Mari. Deşi a trecut pe la mai multe formaţiuni politice, Victor Moldovan a fost cel mai longeviv demnitar din perioada interbelică. În memoriile sale, el recunoaște  trecerea de la un partid la altul, dar și faptul că avea  în spate interese de ordin material dar şi conflicte sau viziuni diferite.

Primul partid în care va activa Victor Moldovan va fi Partidul Național Român, partid care  s-a aflat în fruntea românilor din Transilvania. A fost principalul partizan al apărării drepturilor românilor și al unirii Transilvaniei cu patria mamă. De altfel, el a fost și partidul care a condus acțiunea care a culminat cu marea adunare de la Alba Iulia din care a rezultat unirea Transilvaniei cu România la 1 decembrie 1918. PNR s-a bucurat de o puternică popularitate în rândul transilvănenilor. Milita pentru libertatea democratică, descentralizarea administrației sau unificarea învățământului pe întreg teritoriul României. Partidul Național Român opta pentru o politică a porților deschise, deviză ce va fi preluată ulterior după fuziune și de Partidul Național Țărănesc. Liderii și reprezentanții acestuia considerau că economia României se poate dezvolta doar prin capital străin împotrivindu-se astfel politicii ’’prin noi înșine’’ a liberalilor. Dintre liderii de marcă ai partidului menționăm numele lui Iuliu Maniu (președinte), Alexandru Vaida-Voevod, Vasile Goldiș, Ioan Lupaș sau Octavian Goga.

Iată ce spunea politicianul bistrițean despre primele alegeri post Marea Unire ce au avut loc în 1919: „În judeţul nostru, alegerea s-a transformat într-o grandioasă manifestare a solidarităţii acestor elemente ale naţiunii româneşti. Cutreierând satele circumscripţiei, am fost primiţi pretutindeni cu bucurie şi entuziasm de întreg poporul, în frunte cu intelectualii satelor”