16.07.2026
Indezirabila fragilitate a unui optimism discret
Despre volumul „Indezirabila fragilitate” de Laura C. Munteanu
Apărut în anul 2026 la Editura NEUMA din Dej, sub îngrijirea atentă a editoarei Andrea H. Hedeș, volumul „Indezirabila fragilitate” de Laura C. Munteanu reunește peste o sută de poeme și confirmă prezența unei poete ajunse la maturitatea expresiei artistice.
Încă de la primele pagini, cititorul descoperă o voce lirică sigură pe mijloacele sale, capabilă să îmbine firesc modernismul cu farmecul versului clasic. Poezia Laurei C. Munteanu surprinde prin imagini originale, printr-o sensibilitate bine controlată și printr-o ironie fină, uneori îndreptată spre lume, alteori spre propria ființă. Dincolo de aceste accente, linia fundamentală a volumului rămâne optimismul – un optimism lipsit de ostentație, exprimat cu o candoare care invită cititorul să înainteze pagină după pagină, interesul și emoția crescând pe măsură ce lectura se apropie de final.
Tematica existenței și reflecția filozofică asupra vieții sunt prezente încă din poezia de deschidere, „Mirare”, unde poeta vorbește despre un Dumnezeu „loial unui alt Dumnezeu”, imagine paradoxală ce provoacă meditația și deschide un univers poetic în care întrebările sunt mai importante decât răspunsurile.
Încrederea în viață este exprimată simbolic prin zbor – „zborul deasupra secundei” – sau prin metafore sugestive precum „Aripi de gheață”, semn că aspirația spre lumină coexistă permanent cu fragilitatea condiției umane.
Moartea ocupă un spațiu surprinzător de restrâns în economia volumului. Practic, poeta îi dedică o singură pagină, într-un poem sugestiv intitulat „Orgolii”, alegere care spune multe despre opțiunea autoarei de a privilegia viața, speranța și renașterea în locul dramatismului excesiv.
Iubirea revine constant în paginile cărții. Chiar și atunci când apare „din deget”, ea este autentică, traversând deopotrivă momentele luminoase, „visele ascunse sub pernă”, dar și răceala inevitabilă a despărțirilor. Acestea nu sunt însă privite ca tragedii definitive, ci ca experiențe necesare care o împing pe poetă spre noi căutări și noi forme de cunoaștere.
Scrisul însuși devine refugiu și mijloc de împăcare cu lumea. Creionul se transformă într-un adevărat personaj, iar natura devine decorul în care se desfășoară această continuă aventură interioară. Căutările poetei se desfășoară „într-un peisaj matinal”, „niciodată în consens”, în „duminici potrivite” sau „cu toamna spre niciunde”, titluri care demonstrează imaginația și bogăția simbolică a universului său liric.
Un loc aparte îl ocupă părinții, cărora Laura C. Munteanu le dedică poeme de o emoționantă sinceritate. Între acestea se remarcă un adevărat „Cântec de leagăn” adresat celor doi părinți scriitori, construit în jurul imaginii tulburătoare: „Cu ochii arzând de dor”. Sunt versuri care depășesc dimensiunea autobiografică și devin un omagiu adus familiei și memoriei.
Creionul rămâne prezent până aproape de final, trimițând metaforic „scrisori fără timbre”, ca și cum poezia însăși ar căuta mereu un destinatar dispus să o înțeleagă.
Ultimele poeme revin la eterna temă a relației dintre El și Ea, unde iubirea este exprimată prin imagini de mare delicatețe – „scrisă pe pieptul iubitului”, „amprenta gurii” –, metafore care dau culoare și intensitate sentimentului.
Volumul se încheie cu poemul „Contrar așteptărilor”, o adevărată concluzie existențială. Laura C. Munteanu mărturisește cu sinceritate că poezia nu a salvat-o în întregime și poate nu i-a oferit toate răspunsurile pe care le căuta. Și totuși, finalul transmite împăcarea cu destinul prin versurile:
„CU TOATE ACESTEA / CONVIEȚUIM FRUMOS.”
Aceste cuvinte sintetizează întreaga filozofie a volumului. „Indezirabila fragilitate” nu este o carte despre înfrângere, ci despre puterea discretă de a merge mai departe. Este o pledoarie pentru frumusețea fragilității umane, pentru speranță și pentru credința că poezia, chiar dacă nu rezolvă toate întrebările existenței, ne învață să conviețuim mai frumos cu ele.
Laura C. Munteanu oferă cititorului un volum matur, coerent și sensibil, care merită parcurs integral. Poezia sa nu caută efecte spectaculoase, ci emoția autentică, iar tocmai această sinceritate transformă „Indezirabila fragilitate” într-o carte care rămâne în memoria cititorului mult după închiderea ultimei pagini.
Apărut în anul 2026 la Editura NEUMA din Dej, sub îngrijirea atentă a editoarei Andrea H. Hedeș, volumul „Indezirabila fragilitate” de Laura C. Munteanu reunește peste o sută de poeme și confirmă prezența unei poete ajunse la maturitatea expresiei artistice.
Încă de la primele pagini, cititorul descoperă o voce lirică sigură pe mijloacele sale, capabilă să îmbine firesc modernismul cu farmecul versului clasic. Poezia Laurei C. Munteanu surprinde prin imagini originale, printr-o sensibilitate bine controlată și printr-o ironie fină, uneori îndreptată spre lume, alteori spre propria ființă. Dincolo de aceste accente, linia fundamentală a volumului rămâne optimismul – un optimism lipsit de ostentație, exprimat cu o candoare care invită cititorul să înainteze pagină după pagină, interesul și emoția crescând pe măsură ce lectura se apropie de final.
Tematica existenței și reflecția filozofică asupra vieții sunt prezente încă din poezia de deschidere, „Mirare”, unde poeta vorbește despre un Dumnezeu „loial unui alt Dumnezeu”, imagine paradoxală ce provoacă meditația și deschide un univers poetic în care întrebările sunt mai importante decât răspunsurile.
Încrederea în viață este exprimată simbolic prin zbor – „zborul deasupra secundei” – sau prin metafore sugestive precum „Aripi de gheață”, semn că aspirația spre lumină coexistă permanent cu fragilitatea condiției umane.
Moartea ocupă un spațiu surprinzător de restrâns în economia volumului. Practic, poeta îi dedică o singură pagină, într-un poem sugestiv intitulat „Orgolii”, alegere care spune multe despre opțiunea autoarei de a privilegia viața, speranța și renașterea în locul dramatismului excesiv.
Iubirea revine constant în paginile cărții. Chiar și atunci când apare „din deget”, ea este autentică, traversând deopotrivă momentele luminoase, „visele ascunse sub pernă”, dar și răceala inevitabilă a despărțirilor. Acestea nu sunt însă privite ca tragedii definitive, ci ca experiențe necesare care o împing pe poetă spre noi căutări și noi forme de cunoaștere.
Scrisul însuși devine refugiu și mijloc de împăcare cu lumea. Creionul se transformă într-un adevărat personaj, iar natura devine decorul în care se desfășoară această continuă aventură interioară. Căutările poetei se desfășoară „într-un peisaj matinal”, „niciodată în consens”, în „duminici potrivite” sau „cu toamna spre niciunde”, titluri care demonstrează imaginația și bogăția simbolică a universului său liric.
Un loc aparte îl ocupă părinții, cărora Laura C. Munteanu le dedică poeme de o emoționantă sinceritate. Între acestea se remarcă un adevărat „Cântec de leagăn” adresat celor doi părinți scriitori, construit în jurul imaginii tulburătoare: „Cu ochii arzând de dor”. Sunt versuri care depășesc dimensiunea autobiografică și devin un omagiu adus familiei și memoriei.
Creionul rămâne prezent până aproape de final, trimițând metaforic „scrisori fără timbre”, ca și cum poezia însăși ar căuta mereu un destinatar dispus să o înțeleagă.
Ultimele poeme revin la eterna temă a relației dintre El și Ea, unde iubirea este exprimată prin imagini de mare delicatețe – „scrisă pe pieptul iubitului”, „amprenta gurii” –, metafore care dau culoare și intensitate sentimentului.
Volumul se încheie cu poemul „Contrar așteptărilor”, o adevărată concluzie existențială. Laura C. Munteanu mărturisește cu sinceritate că poezia nu a salvat-o în întregime și poate nu i-a oferit toate răspunsurile pe care le căuta. Și totuși, finalul transmite împăcarea cu destinul prin versurile:
„CU TOATE ACESTEA / CONVIEȚUIM FRUMOS.”
Aceste cuvinte sintetizează întreaga filozofie a volumului. „Indezirabila fragilitate” nu este o carte despre înfrângere, ci despre puterea discretă de a merge mai departe. Este o pledoarie pentru frumusețea fragilității umane, pentru speranță și pentru credința că poezia, chiar dacă nu rezolvă toate întrebările existenței, ne învață să conviețuim mai frumos cu ele.
Laura C. Munteanu oferă cititorului un volum matur, coerent și sensibil, care merită parcurs integral. Poezia sa nu caută efecte spectaculoase, ci emoția autentică, iar tocmai această sinceritate transformă „Indezirabila fragilitate” într-o carte care rămâne în memoria cititorului mult după închiderea ultimei pagini.
CELE MAI CITITE ȘTIRI
FELICITĂRI, DOR ROMÂNESC!
11.07.2026
AEROPORTUL – OGLINDA ȚĂRII
10.07.2026
ULTIMELE COMENTARII
Monica Munthiu
06.07.2026Bravo, Dorel Cosma! Un pamflet profund, al ridicolului existent în gafele politice, pe care ne prefacem ca le tolerăm, de mult! Nasol e ca au schimbat multe legi, ca sa faca ce vor uni…Atunci nici procurorii nu mai vad mingea..Foarte fine comparații sunt in pamflet! O pove...
la articolul CAMERA VAR SE MUTĂ LA DNA
Viviana Axinte
17.04.2026Da am văzut modalitatea tinerilor de a asculta orice reproducere video, "pe repede înainte". Probabil și pentru faptul că sunt bombardați de informații și asta e modalitatea lor de a face selecția informației.
la articolul NU JUCĂM CU CĂRȚILE PE MASĂ
Ioan Godja
15.04.2026Un text care pune pe gânduri și surprinde o realitate tot mai vizibilă. Cultura ar trebui să fie pulsul unei comunități, nu doar o prezență în bugete. Oare doar Bistrița se află în această situație? Mă tem că nu… Din păcate, nu este singură — sunt tot mai m...
la articolul 15 Aprilie – Ziua Mondială a Artei
Florian Cosoiu
13.04.2026Un sincer BRAVO!
la articolul IGF – O Uniune Mondială de Folclor implicată în viața contemporană
COMENTARII