INTERVIU- prof. Vasile Șteopoaie: Învățământul din Bistrița-Năsăud la startul anului școlar 2026–2027. Între performanță la examene și criza de cadre la disciplinele reale

Cu doar câteva zile înainte ca sălile de clasă să primească din nou elevii pe 7 septembrie, sistemul de educație din județul Bistrița-Năsăud își calibrează resursele pentru un nou an școlar. Într-un bilanț lucid al pregătirilor, inspectorul școlar general Vasile Șteopoaie conturează o radiografie completă a stării învățământului județean: o combinație între rezultate academice solide la nivel național, progrese în infrastructură și provocări structurale ce țin de resursa umană și legislație.

Reporter (Alin Cordoș): Bună ziua! Ne aflăm la Inspectoratul Școlar Județean Bistrița-Năsăud și stăm de vorbă cu domnul profesor Vasile Șteopoaie, inspector școlar general. Subiectul central al dialogului nostru este, firesc, debutul noului an școlar 2026–2027.

Vedem sub ce auspicii începe acest an. Cadrele didactice au revenit deja în școli pentru a pregăti primirea elevilor, programată pentru data de 7 septembrie. Domnule inspector general, ce înseamnă noul an școlar pentru ISJ Bistrița-Năsăud, pentru dumneavoastră personal și pentru întreaga activitate a inspectoratului?

Vasile Șteopoaie: Ca orice debut de an școlar, această perioadă marchează reluarea activităților concrete din unitățile de învățământ. Pe durata vacanței de vară, pe lângă concediile de odihnă ale personalului didactic, de conducere și administrativ, s-au derulat lucrări esențiale de reabilitare, igienizare și reparații, astfel încât, la 7 septembrie, elevii să revină în sălile de clasă în condiții optime.

În paralel, prin Comisia Județeană de Mobilitate, am organizat concursul național și ședințele de repartizare pe posturi a cadrelor didactice. Urmează concursul județean la 27 de discipline, iar pe 3 septembrie va avea loc ultima ședință de repartizare pentru posturile rămase vacante. Sperăm să acoperim cât mai multe catedre, astfel încât la 7 septembrie copiii să aibă la fiecare materie un profesor la clasă. Deși îmi exprim această speranță, provocările sunt considerabile: avem încă aproape 190 de posturi și fracțiuni de normă în aplicație, la care pot accede candidați cu note din anii precedenți sau din sesiunea curentă care nu au primit încă o repartizare.

La concursul județean avem înscriși în jur de 60 de candidați, calificați și necalificați. Din păcate, există discipline unde deficitul de personal este acut. De exemplu, în platforma dedicată, la disciplina fizică figurau 44 de poziții — în majoritate fracțiuni de normă sau jumătăți de catedră, alături de 3 posturi complete. Pentru acestea, la nivel județean avem doar 6 candidați. Orele rămase neacoperite vor fi preluate de alți colegi sau asigurate prin plata cu ora, fie de cadre didactice asociate, fie de profesori pensionari, astfel încât fiecare oră de curs să fie acoperită. Este o provocare majoră, în special la științele exacte, dar suntem încrezători că vom depăși situația, așa cum am reușit în fiecare an.

Reporter: Ce înseamnă acest deficit cronic de cadre didactice titulare la disciplinele reale?

Vasile Șteopoaie: Este un neajuns considerabil, resimțit în primul rând de elevi. Problema nu este deloc nouă — persistă de două decenii. Facultățile cu profil real înregistrează un număr tot mai redus de absolvenți, iar dintre aceștia doar o mică parte aleg cariera didactică. Mulți absolvenți de Fizică sau Fizică Tehnologică preferă cercetarea ori sectorul industrial.

Pe fondul unui număr mare de pensionări înregistrat în ultimii ani, necesarul din școli este greu de acoperit. O soluție ar fi regândirea programelor universitare către specializări duble sau integrate — cum erau odinioară profilurile de Matematică-Fizică sau Fizică-Chimie. Astăzi, secțiile de Matematică-Informatică au orientat majoritatea absolvenților spre sectorul IT; deși piața de tehnologie a cunoscut o ușoară temperare recentă, învățământul rămâne mai puțin atractiv pentru acești specialiști.

Reporter: Este vorba, așadar, despre o reorientare a priorităților tinerilor absolvenți către mediul privat și domenii precum ingineria sau construcțiile, unde oferta salarială este superioară.

Vasile Șteopoaie: Fără îndoială. Sectorul ingineriei și al construcțiilor a atras masiv forță de muncă datorită pachetelor salariale superioare. În plus, profesia didactică presupune o uzură psihică substanțială, iar salariile de debut nu sunt întotdeauna suficient de motivante. Totuși, pentru cei care au vocație și își doresc să lucreze alături de copii, rămâne o meserie nobilă și formatoare.

Reporter: Privind prin prisma experienței dumneavoastră, sub ce auspicii administrative debutează anul școlar 2026–2027?

Vasile Șteopoaie: Debutează sub auspicii specifice dinamicii din ultimii ani. Am trecut printr-o reorganizare a două structuri liceale care trebuiau aliniate cerințelor Legii învățământului preuniversitar. De asemenea, a existat o incertitudine legată de norma didactică de predare a directorilor și a personalului cu funcții de conducere, îndrumare și control.

Am emis inițial deciziile pe baza Ordinului de Ministru 4.690, care stabilea anumite obligații de catedră, impunând în unele cazuri directorilor de școli mici (sub 100 de elevi) chiar o normă completă de predare. Este dificil să asiguri un management riguros și să-ți asumi răspunderea administrativă completă a unei unități când ai o normă întreagă la catedră, mai ales în școlile mici unde posturile de secretariat sau contabilitate sunt reduse la fracțiuni de normă.

Așteptăm noul ordin de ministru subsecvent modificărilor legislative recente, care plafonează obligația de predare la cel mult 8 ore pe săptămână. Managementul școlar trebuie să constituie prioritatea principală a unui director; nu poți pretinde performanță managerială și reacție promptă la solicitările urgente dacă acel cadru didactic se află la ore pe parcursul întregii zile.

Reporter: În ceea ce privește infrastructura școlară și obținerea autorizațiilor sanitare și de securitate la incendiu (ISU), care este stadiul în județ?

Vasile Șteopoaie: Situația s-a îmbunătățit vizibil. Din totalul celor aproximativ 300 de structuri școlare din județ, procentul celor fără autorizație a scăzut sub 10%. La Direcția de Sănătate Publică avem 207 clădiri conforme, o evoluție clară față de anii anteriori. În privința autorizațiilor ISU, situația include și imobile aflate în prezent în curs de reabilitare sau modernizare.

Există și limitări arhitecturale sau urbanistice — de pildă, grădinițe amenajate la parterul unor blocuri de locuințe, unde normativele actuale privind căile separate de evacuare sunt extrem de restrictive. Colaborăm constant cu autoritățile locale pentru ca primăriile să aloce fondurile necesare investițiilor de conformare, obiectivul nostru fiind reducerea la zero a clădirilor neautorizate.

Reporter: Remarcăm și investițiile moderne, precum noile creșe construite la standarde europene, cum sunt cele de la Beclean sau Reteag.

Vasile Șteopoaie: Într-adevăr, noile creșe tipizate oferă spații generoase, la standarde excelente de siguranță și confort, mult peste media infrastructurii tradiționale. Acesta este modelul structural spre care trebuie să tindem pe termen lung.

Reporter: Cum apreciați rezultatele județului la examenele naționale din această vară — Evaluarea Națională și Bacalaureatul?

Vasile Șteopoaie: La Evaluarea Națională județul Bistrița-Năsăud s-a clasat pe locul 8 la nivel național ca rată de promovare, iar la Bacalaureat ne-am situat pe locurile 13–14. La examenul de Definitivat am fost în primele 10 județe, iar la Titularizare în prima jumătate a clasamentului. Într-o ierarhie ponderată a tuturor examenelor naționale, județul nostru ocupă locul 12 pe țară.

Este un rezultat bun, dar există marjă de progres. Ne propunem să intensificăm programul de învățare remedială, în special în școlile unde s-au înregistrat medii modeste la Evaluarea Națională. La Bacalaureat trebuie să ținem cont și de nivelul de pornire al elevilor admiși în clasa a IX-a; este o provocare pedagogică să aduci la media de promovare un elev admis cu o medie de intrare foarte mică.

O noutate structurală constă în faptul că toți absolvenții de gimnaziu sunt integrați acum în învățământul liceal, existând opțiunea ca la finalul a 3 ani de liceu tehnologic elevii să opteze pentru certificatul de calificare profesională de nivel 3 și intrarea pe piața muncii sau să continue clasa a XII-a pentru diploma de nivel 4 și examenul de Bacalaureat. Important este că în această sesiune nu am avut niciun liceu cu rată de promovare zero, toate unitățile având candidați promovați.

Reporter: Cu ce gânduri sau obiective majore pășiți în noul an școlar?

Vasile Șteopoaie: Provocarea administrativă majoră a acestei toamne este organizarea concursului pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct, primul derulat pe noua metodologie după cinci ani. Avem 129 de posturi scoase la concurs, iar depunerea dosarelor este programată până la începutul lunii octombrie.

Îmi doresc o participare largă, cu o concurență solidă, transparentă și integră, care să confere directorilor legitimitate și stabilitate la conducerea școlilor. Închei prin a le transmite elevilor, cadrelor didactice, părinților și partenerilor educaționali un an școlar rodnic, cu rezultate pe măsura efortului și stabilitate pe toate planurile.

Reporter: Vă mulțumim, domnule inspector școlar general Vasile Șteopoaie. De la Bistrița, pentru Radio România Cluj, a consemnat Alin Cordoș. Toate cele bune!

COMENTARII


CELE MAI CITITE ȘTIRI


ULTIMELE COMENTARII

Iosif Boilă

02.09.2026

La situația în care s-a ajuns, nu se mai poate conta pe o dezbatere normală, pertinentă, pe istoria-avantajele- integrarea în lumea națiunilor inteligente… Așa că o cale firească ar putea fi proclamarea revenirii la situația dinainte de ocuparea țării prin forța a...

ȚARA CARE ȘI-A PIERDUT COROANA

Pop Marius Nicolae

02.09.2026

Deocamdată, avem Custode al Coroanei in persoana Alteței Sale PrincipesaMargateta! Și îl avem pe Alteța Sa Principele Nicolae, ambasador al Via Transilvanica! Rămăne doar ca acest popor greu încercat în ultimii 78 de ani de republicanism ineficient, sa-și dorească să...

ȚARA CARE ȘI-A PIERDUT COROANA

Purghel Lidia

30.07.2026

Voi merge în parc să verific. Nu înțeleg ce tip de cetățean al urbei Bistrița poate avea o asemenea atitudine Lipsa de cultură, de informare , ar putea genera astfel de atitudini.

Al cui este Regele Mihai?

Dr.Pop Marius Nicolae

30.07.2026

Mulțumim pentru atenționare! Este perioada concediilor și nu am fost prin Parc de cătva timp! Am anunțat pe cine trebuie și sperăm la o remediere rapidă! De multe ori s-a intămplat.......Asta e! Greu cu...educația! In numele Clubului Monarhiștilor Bistriteni, MNPop

Al cui este Regele Mihai?

Acest site folosește cookies

Alegeți care tipuri de cookies să fie utilizate; site-ul folosește cookies pentru a examina traficul și activitățile utilizatorilor de pe acest web-site, pentru marketing și pentru a oferi funcționalitate de tip social media. Citește mai multe despre cookie-uri

Necesare
Funcționalitate
Analiză
Marketing