Obiceiuri și tradiții de Ziua Sfântului Ioan Botezătorul. În fiecare an, pe 7 ianuarie, peste două milioane de români își sărbătoresc ziua onomastică

În ziua Sfântului Ioan se încheie perioada sărbătorilor de iarnă, începute de ziua Sfântului Nicolae, pe 6 decembrie. Totodată, peste două milioane de români își sărbătoresc onomastica de Sf. Ioan.

Sfântul Ioan Botezătorul a fost vărul după trup al Mântuitorului, născut sfantul-ionîn chip minunat din Elisaveta, soţia lui Zaharia, pe când aceştia nu mai sperau că vor avea copii, fiind prea bătrâni. A tresăltat în pântecele mamei sale, atunci când aceasta s-a întâlnit cu Fecioara Maria care-L purta pe Iisus.

Sfântul Ioan a dus o viaţă sfântă şi s-a retras în pustie postind şi rugându-se. Oamenii veneau la el pentru a-i cere sfatul, iar Sfântul Ioan le spunea să se pocăiască, îi îndruma să ducă o viaţă curată şi-i boteza pentru iertarea păcatelor. Nu dădea nimănui să facă mai mult decât poate: vameşilor, care nu erau iubiţi pentru că luau mită şi erau în slujba romanilor, le spunea doar să fie corecţi. Tot aşa, ostaşilor le spunea să se mulţumească cu leafa lor.

Totuşi, nu era indulgent şi şi-a atras duşmănia Irodiadei, soţia lui Irod, pentru că i-a mustrat că trăiau împreună pe când primul soţ al acesteia mai era încă în viaţă. Se ştie că a fost omorât la cererea ei, după ce fiica ei, Salomeea a dansat în faţa lui Irod la ospăţul de ziua lui. Când regele i-a spus fetei că poate să-i ceară orice drept răsplată, aceasta, la sugestia mamei, i-a cerut capul lui Ioan Botezătorul.

Sărbătoarea de Sfântul Ioan mai este cunoscută și sub numele de „Sânt-Ioan”, „Înaintemergătorul Domnului” sau „Soborul Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul”.

Se știe din tradiția populară că Sfântul Ioan este protectorul pruncilor și se mai ține pentru ca pruncii să se nască sănătoși, fără malformații sau diformi.

Unii oameni serbează ziua de Sfântul Ioan pentru ca Dumnezeu să le ferească gospodăriile de foc și animalele de fiarele sălbatice.

În ziua de Sfântul Ioan există obiceiul „Iordănitul femeilor”, care este, de fapt, o petrecere a nevestelor. Femeile se adună la o gazdă, unde aduc fiecare alimente și băutură, apoi petrec până dimineața, spunând că se „iordănesc”.

Un alt obicei întâlnit în ziua de Sfântul Ioan este „Iordăneala”. Mai mulți tineri care au luat de la preot, în ajunul Sfântului Ioan, agheasmă de la Bobotează, merg în dimineața zilei de Sfântul Ioan la biserică și, după terminarea slujbei, stropesc fiecare om care iese, apoi îl urează. Oamenii „iordăniți” trebuie să-i răsplătească pe urători cu bani, cu care seara chefuiesc.

Tradiția precizează că în dimineața zilei de Sfântul Ioan fiecare om trebuie să se stropească cu agheasmă nouă, pentru a fi feriți de boli în decursul anului.

Conform tradiției populare, se spune că după Sfântul Ioan se botează gerul, adică se înmoaie frigul și începe să se facă mai cald.

De Sfântul Ioan, toți credincioșii trebuie să se veselească, altfel vor fi triști tot restul anului.

Biserica a închinat Sfântului Ioan șase sărbători: zămislirea lui (23 septembrie), nașterea (24 iunie), soborul lui (7 ianuarie), tăierea capului (29 august), prima și a doua aflare a capului lui (24 februarie) și a treia aflare a capului său (25 mai).

La mulți ani tuturor celor care poartă numele Sfântului Ioan Botezătorul!

Sursa: creștinortodox.ro

Foto: Episcopia Greco Catolică Oradea, Creștin Ortodox