TRADIȚII BAVAREZE

Catargul bucuriei și al prieteniei

De câteva zile mă aflu în Germania și, plimbându-mă printr-un sat din Bavaria, privirea mi s-a oprit asupra unui catarg înălțat chiar în fața unei case. Nu era un catarg obișnuit. Era împodobit cu cele mai neașteptate obiecte: oale și tigăi, farfurii, căni, mături, găleți, anvelope, șorțuri, sticle de bere, hârtie igienică, biberoane și multe alte lucruri care, la prima vedere, păreau a fi adunate la întâmplare.

Curiozitatea m-a făcut să întreb ce înseamnă toate acestea.

Nu era o glumă și nici o reclamă. Era o tradiție.

De fapt, mai văzusem un astfel de catarg în urmă cu un an, chiar lângă casa copiilor noștri din Wurmsham. Reîntâlnindu-l acum, tot în Bavaria, în apropiere de Wurmsham, în regiunea Landshut, am înțeles că este un obicei păstrat cu respect de comunitățile bavareze.

Germania este cunoscută în întreaga lume pentru industria sa puternică, pentru automobilele de prestigiu, pentru rigoare și modernitate. Tocmai de aceea m-a impresionat să descopăr că, dincolo de imaginea unei țări ultramoderne, oamenii păstrează cu aceeași grijă tradițiile moștenite de la înaintași.

În funcție de localitate, acest catarg poartă denumiri precum Richtbaum, Ehrenbaum, Birkenbaum, iar uneori obiceiul este asociat și cu ceea ce localnicii numesc Schachtelhochzeit – „Nunta de cutie”, o ceremonie simbolică și plină de umor dedicată tinerilor care formează un cuplu și se pregătesc să întemeieze o familie.

Prietenii și vecinii ridică în fața casei un stâlp sau un mesteacăn împodobit cu panglici, ramuri verzi și obiecte de uz gospodăresc. Oalele, farfuriile, măturile, gălețile sau uneltele simbolizează viața de familie și bunăstarea casei. Alături de acestea apar și obiecte hazlii – biberoane, suzete, hârtie igienică, sticle cu bere, jucării sau alte surprize – toate însoțite de glume și urări pentru o viață de familie fericită.

Nu lipsesc râsetele, muzica și voia bună.

În multe sate, gazdele îi invită pe vecini și prieteni la o mică petrecere în fața casei. Berea bavareză, cârnații fripți și renumitul Brezn – covrigul tradițional bavarez – devin pretextul unei seri petrecute împreună.

Am descoperit astfel că adevărata valoare a acestui obicei nu stă în obiectele atârnate de catarg, ci în ceea ce ele simbolizează. Comunitatea îi primește pe tineri în rândul ei, le transmite că nu sunt singuri și că vor avea mereu alături prieteni și vecini.

Într-o lume în care individualismul pare să câștige tot mai mult teren, asemenea tradiții demonstrează că spiritul comunitar poate rămâne viu. Ele îi adună pe oameni, îi fac să comunice, să râdă și să împărtășească bucuria unui nou început.

Privind acest catarg împodobit cu obiecte obișnuite și neobișnuite, am înțeles încă o dată că folclorul nu înseamnă doar costume populare, cântece și dansuri. El înseamnă solidaritate, apartenență și continuitate.

Bavaria ne oferă astfel o frumoasă lecție: tradițiile nu sunt relicve ale trecutului, ci punți vii între generații. Iar câtă vreme oamenii le păstrează și le transmit mai departe, identitatea unei comunități rămâne puternică.

Poate tocmai de aceea, privind acest catarg al bucuriei și prieteniei, m-am gândit că, indiferent de limba pe care o vorbim sau de țara în care trăim, tradițiile autentice au aceeași menire: să aducă oamenii împreună.
Dorel Cosma
De câteva zile mă aflu în Germania și, plimbându-mă printr-un sat din Bavaria, privirea mi s-a oprit asupra unui catarg înălțat chiar în fața unei case. Nu era un catarg obișnuit. Era împodobit cu cele mai neașteptate obiecte: oale și tigăi, farfurii, căni, mături, găleți, anvelope, șorțuri, sticle de bere, hârtie igienică, biberoane și multe alte lucruri care, la prima vedere, păreau a fi adunate la întâmplare.

Curiozitatea m-a făcut să întreb ce înseamnă toate acestea.

Nu era o glumă și nici o reclamă. Era o tradiție.

De fapt, mai văzusem un astfel de catarg în urmă cu un an, chiar lângă casa copiilor noștri din Wurmsham. Reîntâlnindu-l acum, tot în Bavaria, în apropiere de Wurmsham, în regiunea Landshut, am înțeles că este un obicei păstrat cu respect de comunitățile bavareze.

Germania este cunoscută în întreaga lume pentru industria sa puternică, pentru automobilele de prestigiu, pentru rigoare și modernitate. Tocmai de aceea m-a impresionat să descopăr că, dincolo de imaginea unei țări ultramoderne, oamenii păstrează cu aceeași grijă tradițiile moștenite de la înaintași.

În funcție de localitate, acest catarg poartă denumiri precum Richtbaum, Ehrenbaum, Birkenbaum, iar uneori obiceiul este asociat și cu ceea ce localnicii numesc Schachtelhochzeit – „Nunta de cutie”, o ceremonie simbolică și plină de umor dedicată tinerilor care formează un cuplu și se pregătesc să întemeieze o familie.

Prietenii și vecinii ridică în fața casei un stâlp sau un mesteacăn împodobit cu panglici, ramuri verzi și obiecte de uz gospodăresc. Oalele, farfuriile, măturile, gălețile sau uneltele simbolizează viața de familie și bunăstarea casei. Alături de acestea apar și obiecte hazlii – biberoane, suzete, hârtie igienică, sticle cu bere, jucării sau alte surprize – toate însoțite de glume și urări pentru o viață de familie fericită.

Nu lipsesc râsetele, muzica și voia bună.

În multe sate, gazdele îi invită pe vecini și prieteni la o mică petrecere în fața casei. Berea bavareză, cârnații fripți și renumitul Brezn – covrigul tradițional bavarez – devin pretextul unei seri petrecute împreună.

Am descoperit astfel că adevărata valoare a acestui obicei nu stă în obiectele atârnate de catarg, ci în ceea ce ele simbolizează. Comunitatea îi primește pe tineri în rândul ei, le transmite că nu sunt singuri și că vor avea mereu alături prieteni și vecini.

Într-o lume în care individualismul pare să câștige tot mai mult teren, asemenea tradiții demonstrează că spiritul comunitar poate rămâne viu. Ele îi adună pe oameni, îi fac să comunice, să râdă și să împărtășească bucuria unui nou început.

Privind acest catarg împodobit cu obiecte obișnuite și neobișnuite, am înțeles încă o dată că folclorul nu înseamnă doar costume populare, cântece și dansuri. El înseamnă solidaritate, apartenență și continuitate.

Bavaria ne oferă astfel o frumoasă lecție: tradițiile nu sunt relicve ale trecutului, ci punți vii între generații. Iar câtă vreme oamenii le păstrează și le transmit mai departe, identitatea unei comunități rămâne puternică.

Poate tocmai de aceea, privind acest catarg al bucuriei și prieteniei, m-am gândit că, indiferent de limba pe care o vorbim sau de țara în care trăim, tradițiile autentice au aceeași menire: să aducă oamenii împreună.
Dorel Cosma

Etichetele acestui articol sunt cultura

COMENTARII


CELE MAI CITITE ȘTIRI


ULTIMELE COMENTARII

LuciD

09.10.2026

Să plângi, să râzi?! De ce? Să privești, să te implici?! Oare în ce? Pentru că ai aflat că nu oglinda îți deformează imaginea ci închipuirea ta te înșeală și îți dă impresia că imaginea este bună? De spus(personal) la o adică este mai ușor decât de recun...

ANALIZĂ SOCIOLOGICĂ LA CALD DESPRE DE CE PROSTIA NU E NOUĂ, DOAR ARE WI-FI

Iosif Boilă

02.09.2026

La situația în care s-a ajuns, nu se mai poate conta pe o dezbatere normală, pertinentă, pe istoria-avantajele- integrarea în lumea națiunilor inteligente… Așa că o cale firească ar putea fi proclamarea revenirii la situația dinainte de ocuparea țării prin forța a...

ȚARA CARE ȘI-A PIERDUT COROANA

Pop Marius Nicolae

02.09.2026

Deocamdată, avem Custode al Coroanei in persoana Alteței Sale PrincipesaMargateta! Și îl avem pe Alteța Sa Principele Nicolae, ambasador al Via Transilvanica! Rămăne doar ca acest popor greu încercat în ultimii 78 de ani de republicanism ineficient, sa-și dorească să...

ȚARA CARE ȘI-A PIERDUT COROANA

Acest site folosește cookies

Alegeți care tipuri de cookies să fie utilizate; site-ul folosește cookies pentru a examina traficul și activitățile utilizatorilor de pe acest web-site, pentru marketing și pentru a oferi funcționalitate de tip social media. Citește mai multe despre cookie-uri

Necesare
Funcționalitate
Analiză
Marketing