Analiză-sinteză- Laszlo Tokeș- Cererea de autonomie a Transilvaniei nu este doar o chestiune politică, ci una profund legată de identitatea și cultura maghiară din regiune

Preşedintele Consiliului Naţional Maghiar din Transilvania (CNMT) a amintit, în discursul său din ultima zi a celei de-a 34-a ediţii a Universităţii de Vară şi Taberei Studenţeşti de la Bálványos (Tusványos), că “procesul de la Bálványos” are aceeaşi vârstă cu schimbarea regimului comunist şi a trecut testul timpului. Acesta a evocat faptul că iniţiativa a fost susţinută la începuturi de Uniunea Tinerilor Democraţi din Ungaria (Fidesz) şi Uniunea Organizaţiilor de Tineret Maghiare din Transilvania (MISZSZ). “Ideea şi spiritul” trăiesc mai departe, iar generaţiile următoare au menirea să le păstreze vii – a declarat fostul episcop reformat.

Citiți o sinteză-analiză marca PRO POLITICA:

Contextul istoric și politic

Transilvania, o regiune cu o istorie complexă și un mozaic etnic divers, a fost de-a lungul timpului subiectul multor dezbateri și conflicte. De la schimbările de granițe până la tensiunile etnice, regiunea a reprezentat un punct focal în relațiile româno-maghiare. În acest context, cererea de autonomie devine nu doar o revendicare politică, ci și una culturală și identitară pentru comunitatea maghiară din Transilvania.

Importanța dialogului româno-maghiar

Prezenţa oaspeţilor şi demnitarilor din Ungaria, precum şi a reprezentanţilor comunităţilor maghiare din afara graniţelor Ungariei demonstrează că „Tusványos ocupă un loc aparte în promovarea unităţii naţionale şi a gândirii comune”, a spus László Tőkés. Acesta a amintit că tabăra de la Bálványos s-a născut sub semnul spiritului de la Timişoara, şi a amintit prezenţa la Tusványos a foştilor preşedinţi ai României Emil Constantinescu şi Traian Băsescu.

Dialogul româno-maghiar este indispensabil pentru viitorul nostru comun – a reiterat fostul episcop. „De aceea, cu partea română nu trebuie să mimăm, să cedăm sau să fim ostili, ci să purtăm un dialog deschis, să negociem şi să ajungem la o înţelegere. Este o provocare majoră pentru maghiarii din Transilvania şi pentru Ungaria, dar şi pentru români şi pentru România” – a afirmat László Tőkés, care a avut un rol însemnat în Revoluţia Română din 1989.

Autonomia ca soluție?

Acesta a afirmat că soarta şi viitorul Transilvaniei trebuie să se afle în centrul atenţiei Universităţii de Vară şi l-a evocat pe juristul internaţional transilvănean Dobai István care, în anul 1956, a redactat un memorandum adresat ONU privind soluţionarea „problemei transilvane”, propunând, printre altele, acordarea autonomiei maghiarilor. „Aceasta este prima şi cea mai importantă teză a dialogului româno-maghiar, de la care nu trebuie să cedăm. Esenţa sa poate fi rezumată astfel: pentru teritoriile pierdute, cerem drepturi, adică autonomie. Ştim că pentru clasa politică românească aceasta este o temă sensibilă, dar ştim şi că nu putem renunţa la această revendicare dacă vrem să existăm”, a subliniat Tőkés.

Provocările și perspectivele viitoare

Acesta a adăugat că, în paralel, trebuie susţinută adoptarea unei legi privind minorităţile din România, iar reforma administrativă aflată în prag de implementare trebuie să se regăsească pe agenda dialogului româno-maghiar. Fostul episcop a afirmat că, în spiritul iniţiativei cetăţeneşti europene a Consiliului Naţional Secuiesc privind regiunile istorice, trebuie să se insiste ca regiunile cu majoritate maghiară să nu fie reduse la statutul de minoritate, aşa cum s-a întâmplat în Slovacia.

„Principalele noastre probleme şi revendicări legitime îşi aşteaptă încă rezolvarea”, a declarat László Tőkés. Pentru a le discuta, acesta a lansat un apel public către demnitarii români: să accepte invitaţia la viitoarea ediţie a Universităţii de Vară „şi să se angajeze, în cadrul parteneriatului politic româno-maghiar, într-un dialog deschis şi sincer despre problemele comune”.

Concluzii

În concluzie, cererea de autonomie a Transilvaniei nu este doar o chestiune politică, ci una profund legată de identitatea și cultura maghiară din regiune. Dialogul deschis și sincer între comunitățile române și maghiare este esențial pentru a găsi soluții viabile și durabile, care să respecte drepturile și nevoile tuturor părților implicate.