Așa ne dorim viitorul? Să sacrificăm energia curată pentru idealuri?

Marius Pavelea, directorul cooperativei ROenergie, se întreabă retoric: „Ne dorim cu adevărat să renunțăm la energia hidro, o sursă curată, accesibilă și sigură, pentru o utopie ecologică? În timp ce Europa ne cere să demontăm barajele și hidrocentralele, sute de mii de români trăiesc în sărăcie energetică. Îmi permit să întreb, ironic, dacă nu cumva trebuie să coborâm toți oamenii de pe planetă ca să facem loc naturii sălbatice?”

Problema hidroenergiei a devenit sensibilă de anul trecut, când diverse ONG-uri au protestat împotriva deciziei României de a finaliza baraje deja construite în proporție de 90%, considerate esențiale pentru acoperirea nevoilor energetice. De asemenea, legea românească care ar permite continuarea construcției barajelor în ariile protejate a fost atacată la Curtea Constituțională, la inițiativa Avocatului Poporului, care argumentează că mediul ar fi afectat.

Pavelea a subliniat importanța unui echilibru între conservarea naturii și satisfacerea nevoilor energetice ale populației. „Hidrocentralele noastre asigură energie curată. Deși impactul lor asupra mediului există, acesta este mai mic comparativ cu cel al altor surse. Renunțând la ele, înseamnă să ne bazăm pe energie importată, adesea din surse mai poluante”, a adăugat directorul ROenergie.

În prezent, peste un milion de baraje și deversoare artificializate împânzesc râurile europene. Conform Comisiei Europene, aceste bariere împiedică circulația liberă a apei, sedimentelor și faunei acvatice, afectând biodiversitatea. Totuși, Pavelea atrage atenția că hidroenergia reprezintă o resursă locală, regenerabilă și accesibilă: „În plină criză energetică, soluția de a distruge resursele proprii este absurdă. Haideți să protejăm natura, dar nu sacrificând viețile oamenilor care nu-și pot permite luxul de a importa energie scumpă.”