COLȚUL CRITICULUI de carte : Periplu prin „Grandoarea Orientului”: O cronică a spiritului călător. Bila albă și bila neagră

 Lucrarea nu se rezumă la a fi un simplu ghid turistic sau o înșiruire de impresii, ci se configurează ca o cartografiere subiectivă și documentată a unui spațiu vast, explorat cu ochiul atent al dascălului și sensibilitatea scriitorului.

Autoarea ne propune un itinerar care traversează reperele emblematice ale civilizației chineze: de la Beijingul imperial, cu Templul Cerului și Orașul Interzis, până la măreția Marelui Zid și misterul Armatei de Teracotă din Xi’an. Rozalia Fucă-Tomescu reușește să sintetizeze în paginile sale contrastul fascinant dintre China milenară și metropolele vibrante precum Shanghai, oferind cititorului o experiență imersivă.

Cartea a fost lansată recent într-un cadru de dialog cultural, beneficiind de prezența unor figuri marcante ale vieții literare bistrițene. Au luat cuvântul directorul Editurii „Solon”, Radu Dorin Barna, poeta de limbă chineză Cui Xinbai Ioana, prof. dr. Dorel Cosma, protopop emerit Alexandru Vidican, managerul Centrului Județean pentru Cultură Bistrița-Năsăud, Alexandru Pugna, prof. Mirela Rus, fostul deputat Emil Rus și fostul senator Ioan Simionca.

Discuțiile din jurul volumului, purtate adesea sub egida jurnalului „Răsunetul”, subliniază importanța acestui demers care transformă o experiență personală într-un act de cunoaștere universală. Profesoara Rozalia Fucă-Tomescu reușește, prin acest „Mare tur”, să aducă Orientul mai aproape de sufletul cititorului român, transformând distanțele geografice în punți culturale solide.

 Bile albe, bile negre

• Bila Albă: Se acordă moderatorului Menuț Maximinian și autoarei Rozalia Fucă-Tomescu. Primul, pentru eleganța și profesionalismul cu care știe să pună în valoare actul cultural, iar scriitoarei pentru tenacitatea de a transforma o călătorie de mii de kilometri într-o mărturie literară valoroasă.

• Bila Neagră: Merge către editură (Editura Solon), care, deși gestionează titluri de interes, pare să ignore constant importanța comunicării, eșuând să își anunțe din timp și eficient propriile evenimente editoriale.