Deputatul Daniel Suciu, invitat la Ljubliana în Slovenia. El participă la cea de-a 71-a Sesiune Anuală a Adunării Parlamentare a NATO și a avut un dialog cu șeful NATO, Mark Rutte

Alături de Mihai Vifor, Vasile Sebastian Dâncu și alți reprezentanți ai acestei Delegații, deputatul Daniel Suciu a luat parte și la prima slujbă arhierească în noua biserică ortodoxă română din capitala Sloveniei, slujbă oficiată de Episcopul Europei de Nord, Macarie Drăgoi.

Cu această ocazie a fost oficiată și o slujbă de pomenire a celor peste 2500 de români, marea lor majoritate din zonele fostelor comune grănicerești bistrițene, uciși pe  fronturile Marelui Război, inclusiv în Serbia și pe Frontul de Est (Rusia).Este vorba de Regimentul 63 Infanterie austro-ungar în cadrul căruia luptau tineri de pe valea Ilvelor și a Someșului Mare.

Daniel Suciu: ” Acum 110 ani, mii de tineri bistrițeni, năsăudeni, de pe Valea Someșului sau Ilve au luptat și murit departe de casă, pe teritoriul de astăzi al Sloveniei. Numele lor este gravat pe monumentele din satele și orașele județului, dar osemintele lor sunt departe de casă și tare m-am bucurat că am putut participa la slujba lor de pomenire, chiar în Ljubljana.  Bucuria a fost și mai mare pentru că memoria lor a fost onorată de Episcopul Europei de Nord, Macarie Drăgoi, bistrițean de-al nostru, care a și oficiat prima slujbă arhierească în noua biserică ortodoxă română din capitala Sloveniei.

PS-regimentul 63 Bistrița a luptat la Isonzo, pe teritoriul actual al Sloveniei, făcând parte din armata austro-ungară. Între 2000 și 2500 au murit, alți 4500 au fost răniți, dispăruți sau prizonieri dintr-un efectiv total de 14.000. Aproape toți fiind din județul nostru. Fie-le memoria binecuvântată!”

”Continuăm astăzi lucrările celei de-a 71-a Sesiuni Anuale a Adunării Parlamentare a NATO, la Ljubljana, cu o nouă rundă de dezbateri în comisiile de specialitate. Subiectele abordate reflectă preocupările comune pentru securitatea colectivă, stabilitatea regională și adaptarea Alianței la noile provocări globale”, a scris și senatorul Mihai Vifor, fost minstru al Apărării.

Ce a fost Regimentul 63 Bistrița?

A aparținut armatei Austro-Ungare (în special Divizia 35 Infanterie Cluj, Brigada 70 Infanterie Târgu Mureș). Avea o pondere românească însemnată, recrutând soldați în mare parte din satele din județul Bistrița-Năsăud și din cercul de recrutare corespunzător.

Primul Război Mondial: A luptat pe fronturile Marelui Război, inclusiv în Serbia și pe Frontul de Est (Rusia). A suferit pierderi semnificative (circa 3.224 de oameni pierduți).

Cazarma: Sediul său, cunoscută sub numele de Cazarma de Honvezi, a fost construită în anul 1891 în Bistrița (astăzi pe Str. General Grigore Bălan, nr. 19).

Semnificație post-1918 (Marea Unire)

Clădirea cazărmii și militarii regimentului au jucat un rol important în evenimentele care au urmat Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918:

Garda Națională Română: Militarii români formați aici au constituit o parte importantă a armatei ardelene și a Gărzii Naționale Române.

Depunerea jurământului: În curtea fostei cazărmi a avut loc, la 7 Noiembrie 1918, depunerea jurământului Gărzii Naționale.

Sediul ulterior: După Unire (din 1919), clădirea a fost redenumită Cazarma „Principele Mircea” și a găzduit, printre altele, Regimentul 8 Vânători de Munte.

Destinația actuală a cazărmii

Clădirea monument istoric care a fost cazarma Regimentului 63 Infanterie este astăzi sediul Complexului Muzeal Bistrița-Năsăud . Colecțiile muzeului au fost transferate în acest spațiu începând cu anul 1986.