Descoperire culturală de excepție la Feldru făcută de părintele Crin de la Lușca!
Patru icoane pe lemn de o valoare inestimabilă, pictate în jurul anului 1780, au fost salvate dintr-o biserică degradată și puse la adăpost în muzeu. Operele poartă semnătura meșterului Toader Gherleanu, cel care a marcat definitiv stilul iconografic din Țara Năsăudului în a doua jumătate a secolului al optsprezecelea. Considerate adevărate capodopere de către experții de la Muzeul Grăniceresc din Năsăud, icoanele au fost recuperate în ultimul moment de părintele paroh din Lușca, scriitorul Crin Triandafil Teodorescu și preotul paroh Ioan Clapa.
Pentru siguranță, piesele au fost transferate de urgență la Muzeul Grăniceresc din Năsăud. Următorul pas este recuperarea întregului iconostas, urmată de un proces minuțios de curățare și restaurare.
Părintele Crin Triandafil Teodorescu: Ieri am descoperit patru icoane pe lemn semnate Toader Gherleanu, undeva prin 1780 și ceva. Același Toader care a semnat epitaful mănăstirii Cormaia-monument istoric. Același Toader Gherleanu care e autorul celor două (?) icoane din biserica monument de pe Gersa. Același Toader cel minunat care a pictat Pieta aflată în muzeul Protopopiatului Bistrița, icoanele de la biserica de pe deal din Maieru. De loc din Tiha Bârgăului, acest pictor, format la școala picturii de la Gherla a marcat definitiv stilul iconografic în Țara Năsăudului în a doua jumătate a secolului XVIII.
Icoanele se aflau închise într-o bisericuță foarte degradată din Feldru.
Ieri m-am dat peste cap și le-am mutat la Muzeul Grăniceresc din Năsăud.
Nu pot să mulțumesc părintelui Clapa Ioan pentru inteligența lui. Putea să le arunce într-un pod și să piară acolo, distruse de timp.
Sper ca în perioada imediat următoare să putem recupera și restul iconostasului. Să le curățăm, să le aplicăm un tratament curativ și unul preventiv. Să le valorificăm, pentru că, așa cum mi-a transmis Ana Dumitran de la Muzeikon, stâlpul și temeiul științific al cercetării mele, ”sunt o capodoperă”.
Comunitatea din Feldru tocmai s-a îmbogățit, deodată și multiplu, cu un fond cultural unic. Domnule primar, nu vă cunosc, concentrați-vă pe subiect, haideți să facem ceva pentru minunea de la Feldru.
Mulțumesc comunității micuțe din preajma bisericuței care, fără să știe ce are în grijă, a avut în grijă. Părintelui Clapa Ioan, ce om. Ce om. Ieri l-am găsit în curtea bisericii, organizând activități cu tinerii din parohie, în reverendă, sobru, cu ochii lui negri sclipind. Eram plin de praful icoanelor, efuzam, îmi venea să dansez de bucurie și să-i sărut mâinile că a avut gândul cel bun.
Să știți, asta e știre de știre.
Doamne, sunt viu. Trec prin mine valuri de entuziasm și de stălucită lumină. Atâtea bucurii mi-a dat Desculțul! În Grecia am descoperit o epavă ionică din secolul IV i. Hs. La Mangalia am găsit pilonul de rezistență al drumului bizantin care lega provincia de Constantinopol. Dar icoanele astea, Doamne, nu sunt vrednic să-ți mulțumesc pentru câtă bucurie ai îndesat în inima mea de cerșetor desculț. Nu sunt vrednic”
Inițiatorii proiectului fac un apel public și către autoritățile locale din Feldru pentru a sprijini financiar punerea în valoare a acestui tezaur unic, care îmbogățește definitiv patrimoniul cultural al județului.
CELE MAI CITITE ȘTIRI
DRUMUL CLUJULUI
16.10.2026
ULTIMELE COMENTARII
Serban Remus
10.10.2026Genial!
la articolul ANALIZĂ SOCIOLOGICĂ LA CALD DESPRE DE CE PROSTIA NU E NOUĂ, DOAR ARE WI-FI
LuciD
09.10.2026Să plângi, să râzi?! De ce? Să privești, să te implici?! Oare în ce? Pentru că ai aflat că nu oglinda îți deformează imaginea ci închipuirea ta te înșeală și îți dă impresia că imaginea este bună? De spus(personal) la o adică este mai ușor decât de recun...
la articolul ANALIZĂ SOCIOLOGICĂ LA CALD DESPRE DE CE PROSTIA NU E NOUĂ, DOAR ARE WI-FI
Iosif Boilă
02.09.2026La situația în care s-a ajuns, nu se mai poate conta pe o dezbatere normală, pertinentă, pe istoria-avantajele- integrarea în lumea națiunilor inteligente… Așa că o cale firească ar putea fi proclamarea revenirii la situația dinainte de ocuparea țării prin forța a...
la articolul ȚARA CARE ȘI-A PIERDUT COROANA
Pop Marius Nicolae
02.09.2026Deocamdată, avem Custode al Coroanei in persoana Alteței Sale PrincipesaMargateta! Și îl avem pe Alteța Sa Principele Nicolae, ambasador al Via Transilvanica! Rămăne doar ca acest popor greu încercat în ultimii 78 de ani de republicanism ineficient, sa-și dorească să...
la articolul ȚARA CARE ȘI-A PIERDUT COROANA




COMENTARII