Ion Iliescu a murit. Fostul președinte, în vârstă de 95 de ani, era internat de două luni la Spitalul SRI Agrippa Ionescu. JOI vor fi organizate funeralii oficiale de stat

Cadrul legal al funeraliilor de stat în România

Funeraliile de stat în România sunt definite de Legea 215/2016 privind ceremoniile oficiale ca fiind ceremonii organizate de Guvern în cazul decesului Președintelui României sau al foștilor șefi de stat, incluzând obligatoriu onoruri militare. Acest cadru legal a fost recent completat prin Hotărârea de Guvern (HG) 112 din februarie 2024, care a aprobat Regulamentul de organizare și funcționare a Comitetului de Organizare a Funeraliilor de Stat. Această reglementare detaliază procedurile, asigurând o abordare unitară și coordonată.

Este important de menționat că funeraliile de stat se disting de funeraliile cu onoruri militare, acestea din urmă fiind rezervate altor demnitari de rang înalt, precum foștii președinți ai Camerelor Parlamentului sau foștii prim-miniștri.

Comitetul de Organizare a Funeraliilor de Stat

Pentru gestionarea funeraliilor de stat, a fost instituit un Comitet de Organizare a Funeraliilor de Stat. Această structură, fără personalitate juridică, este coordonată de șeful Cancelariei Prim-Ministrului.

Componența sa include reprezentanți de rang înalt din instituții cheie ale statului, asigurând o coordonare amplă a tuturor aspectelor ceremoniale.

Printre instituțiile implicate se numără Administrația Prezidențială, Secretariatul General al Guvernului, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Apărării Naționale, Secretariatul de Stat pentru Culte și Serviciul de Protecție și Pază.

Elementele protocolului de stat

Funeraliile de stat pentru un fost președinte includ mai multe elemente cheie:

• Onoruri militare: Acestea sunt o componentă obligatorie și fundamentală. Ele presupun prezența solemnă a unităților militare, interpretarea marșurilor funerare de către fanfare militare și transportul ceremonial al sicriului, adesea pe un afet de tun.
• Doliu național: Se va declara o perioadă de doliu național, impunând tuturor instituțiilor și autorităților publice să arboreze drapelul României în bernă (la jumătate de catarg). Posturile de radio și televiziune, precum și instituțiile de cultură, sunt obligate să își adapteze programele pentru a reflecta solemnitatea ocaziei. Durata doliului național poate varia, dar precedentele istorice, cum ar fi funeraliile Regelui Mihai I din 2017, au implicat declararea a trei zile de doliu național.

Contextul juridic și moștenirea controversată

Ion Iliescu a îndeplinit funcția de Președinte al României în două mandate, primul între 1989 și 1996, iar al doilea între 2000 și 2004. Având în vedere acest statut de fost șef de stat, el este, conform legii române, îndreptățit la o înmormântare de stat, care include onoruri militare complete.

Cu toate acestea, imaginea publică și moștenirea lui Iliescu sunt profund marcate de rolul său controversat în timpul și după Revoluția Română din 1989. El a fost o figură centrală în procese judiciare în curs, fiind acuzat de crime împotriva umanității în legătură cu evenimentele din decembrie 1989 și cu Mineriadele din 1990.

În plus, Iliescu a fost acuzat și de crime împotriva umanității în legătură cu dosarul “Mineriadei” din 1990, fiind acuzat că a chemat mii de mineri la București pentru a suprima violent protestele antiguvernamentale. Și acest caz a cunoscut redeschideri și noi trimiteri în judecată după respingeri inițiale.

Precedent: funeraliile Regelui Mihai I

Ion Iliescu nu ar fi prima persoană care să beneficieze de funeralii de stat. Funeraliile Regelui Mihai I, desfășurate în decembrie 2017, reprezintă un precedent important și singurul eveniment funerar special dedicat unui fost lider în România post-comunistă.

Prezentare generală a protocolului aplicat și semnificația sa

Deși Regele Mihai I nu a fost un fost președinte în sensul constituțional republican, funeraliile sale au beneficiat de onoruri de stat semnificative, servind drept model pentru ceremoniile de doliu național de înalt nivel în România contemporană.

Protocolul pentru funeraliile Regelui Mihai a fost stabilit în principal de Casa Regală, demonstrând o îmbinare a tradițiilor regale cu sprijinul statal extins. Evenimentul a implicat o participare militară amplă și asistență logistică din partea instituțiilor statului. Elementele cheie ale acestei ceremonii semnificative au inclus:

• Depunerea Publică la Catafalc: Corpul Regelui a fost expus public în Sala Tronului a Palatului Regal, permițând cetățenilor să-i aducă un ultim omagiu.
• Cortegiul Funerar: S-a format un cortegiu funerar solemn, cu sicriul transportat pe un afet de tun tras de un vehicul militar, procesiune care a avut loc pe jos prin străzile Bucureștiului. La această procesiune au participat Familia Regală, personal militar român activ și reprezentanți ai Bisericii Ortodoxe Române.
• Serviciul Religios: O slujbă funerară formală a avut loc la Catedrala Patriarhală, reflectând puternicele tradiții religioase din România.
• Călătoria Finală cu Trenul Regal: Sicriul a fost transportat cu Trenul Regal de la București la Curtea de Argeș, locul tradițional de înmormântare al regalității române, adăugând un strat de continuitate istorică și solemnitate.
• Doliu Național: Trei zile de doliu național au fost declarate oficial în toată România, marcând impactul profund al trecerii Regelui asupra națiunii.