Mizele noii sesiuni parlamentare care începe astăzi! Ce trebuie să decidă deputații și senatorii în lunile următoare. Ce fac parlamentarii bistrițeni?

Așa cum se știe, se reîntorc la muncă și cei 5 deputați și 2 senatori din Bistrița-Năsăud. E vorba de deputații Daniel Suciu, Bogdan Ivan (ministrul Energiei), Andrei Csillag, Tiberiu Boșutar și Robert Sighiartău, iar senatorii sunt prof. Cristian Nicula și Liviu Sorin Robe.

Ce se poate întâmpla până la finalul sesiunii parlamentare?

1. PSD să încerce sau să fie nevoit să plece de la Guvernare
2. Ilie Bolojan să fie înlocuit, consecință a măsurilor financiare care au lovit în oamenii de rând și în firmele mici și mijlocii. Oricum, PNL, este, din nou, împărțit în 2 tabare
3. Un alt Guvern format din AUR, PSD și alții sau unul din care lipsește PSD cu PNL și USR
4. Revolte tot mai multe în țară pe fondul măsurilor de austeritate

În ceea ce îi privește pe cei 7 parlamentari, aici lucrurile sunt diferite, în funcție de fiecare dintre ei.

Daniel Suciu și Cristian Nicula (PSD), comunică bine și își prezintă activitatea parlamentară, fiind singurii care, alături de ministrul Bogdan Ivan, care vrea nu vrea, e obligat să comunice, au organizat conferințe de presă, nu multe dar au făcut-o.

Robert Sighiartău: invizibil sau aproape invizibil în spațiul public. Comunică, exclusiv, pe rețele și nu a susținut în 2025 nicio conferință de presă, nici el, nici altcineva din PNL BN din conducerea interimară. Singurii liberali care s-au întâlnit cu presa sunt cei din grupul celor pe care Ioan Turc i-a demis din partid: Sorin Hangan, Florin Urâte, Dan Briciu și Ionel Rusti, lucru despre care am scris aici:

Război total în PNL Bistrița: ”Nu mai acceptăm dictatura unui om care și-a pierdut busola și legitimitatea. Noi am jurat pe Biblie să reprezentăm cetățenii Bistriței, nu ambițiile personale ale lui Ioan Turc!”

Nici fostul primar Ioan Turc, actual președinte interimar al PNL Bistrița, nu s-a întâlnit cu presa de când a fost numit secretar de stat la Ministerul Justiției.

Conferințe de presă nu au susținut în 2025 nici deputatul AUR Tiberiu Boșutar sau senatorul Liviu Sorin Robe.

În aceiași situație se găsește deputatul Andrei Csillag, fost POT, acum UNIT, care, deși are și sediu, nu a avut nici el vreo întâlnire oficială cu presa, preferând comunicarea de pe rețelele de socializare.

Pentru 2026, deputatul UNIT are o mare problemă de rezolvat, una personală, cea legată de consumul de alcool la volan, el fiind prins de polițiști în stare de ebrietate. Deși, Csillag nu a recunoscut acest lucru, el  însoțit de avocatul său a încercat sa obțină de la completul de camera preliminara a ICCJ (instanta suprema unde i se judeca dosarul său, tocmai pentru ca este demnitar) întoarcerea dosarului la procurori. Instanța rămasă în deliberare a decis ulterior că este legală trimiterea în judecată a ”inculpatului” Csillag pentru infracțiunea de conducerea unui vehicol sub influența alcoolului sau a altor substanțe. Reamintim faptul că: Nimeni n-a știut nimic de dosarul penal al parlamentarului din Bistrița-Năsăud, până când joi, 11 decembrie după o vizită la instanța la care este trimis în judecată, Înalta Curte de Casație și Justiție a României , Csillag a fost luat în primire de activistul Marian Ceaușescu, supranumit și ”denunțătorul borfașilor” , care l-a intervievat live, în stilul caracteristic.

Jocuri de putere încă din prima zi: parlamentarii își aleg liderii

Primul punct important pe agenda partidelor odată cu întoarcerea deputaților și senatorilor lor în Parlament este alegerea noilor lideri de grup, atât la Camera Deputaților, cât și la Senat. Conform cutumii parlamentare, la începutul fiecărei sesiuni parlamentare se votează din nou liderul de grup. Acest vot va avea loc în ședințele fiecărui grup parlamentar, care se vor desfășura, cel mai probabil, luni dimineața.

În prezent, liderii de grup de la Camera Deputaților sunt:

• Ștefan Ovidiu Popa (PSD);
• Mihai-Adrian Enache (AUR);
• Gabriel Andronache (PNL);
• Bogdan-Ionel Rodeanu (USR);
• Csoma Botond (UDMR);
• Varujan Pambuccian (Grupul Minorităților Naționale);
• Ionel Goidescu (SOS România);
• Răzvan-Mirel Chiriță (POT).

Ei sunt cei care stabilesc ce proiecte intră sau nu la vot

Liderii de grup au săptămânal ședințe pentru a stabili proiectele care intră pe ordinea de zi la vot. Aceste ședințe sunt importante, pentru că dacă nu există un consens sunt șanse ca proiecte importante să fie ținute „la sertar” mult timp. De exemplu, legea Nordis a fost adoptată după ce s-a stabilit în ședința comitetului liderilor de grup includerea proiectului pe ordinea de zi.

La Senat, liderii de grup sunt următorii:

• Daniel Zamfir (PSD);
• Petrișor Peiu (AUR);
• Daniel Fenechiu (PNL);
• Ștefan Pălărie (USR);
• Dorin-Silviu Petrea (Grupul Pace – Întâi România, format majoritar din foști membri SOS);
• Turos Lorand (UDMR).

Bugetul, problema „fierbinte” care trebuie să treacă de Parlament

Parlamentul trebuie să aprobe în această sesiune parlamentară bugetul de stat pentru anul 2026. Deși regula este ca bugetul să fie adoptat în decembrie, înainte de începerea noului an, coaliția de guvernare PSD, PNL, USR, UDMR și Minorități nu a prezentat Parlamentului niciun proiect de lege nici măcar la o lună de la intrarea în noul an.

Premierul Ilie Bolojan a avut mai multe discuții cu ministerele privind conceperea bugetului din 2026, însă public nu a fost prezentat niciun draft de buget. Miniștrii PSD sunt mulțumiți de discuțiile cu premierul pe buget, conform surselor HotNews, în ciuda atacurilor social-democraților la adresa premierului Bolojan din ultima perioadă.

Înainte de buget, Ilie Bolojan vrea reformă, iar PSD relansare economică

Discuțiile despre buget sunt blocate în acest moment, pentru că Ilie Bolojan nu vrea să fie adoptat bugetul până când nu intră în vigoare proiectul privind reforma administrației publice centrale și locale. PSD este de acord cu premierul, dar plusează și spune că nu va fi de acord cu adoptarea proiectului privind reforma administrației publice locale dacă ea nu vine la pachet cu măsurile de relansare economică, cerute de social-democrați încă din septembrie 2025.

Aflată într-un blocaj, coaliția nu a putut înainta pe niciunul dintre subiectele de mai sus. Cel mai probabil, atât proiectul privind administrația publică, cât și măsurile de relansare economică, vor fi adoptate prin asumarea răspunderii, adică tot prin Parlament, cât mai repede în luna februarie. O altă variantă este adoptarea prin Ordonanță de Urgență. Acest lucru va fi decis într-o ședință a coaliției din această săptămână.

Lupta pentru servicii: numirile SRI și SIE, în așteptare de 8 luni

Încă de la preluarea mandatului de președinte, 26 mai 2025, președintele Nicușor Dan este așteptat să facă noile numiri de șefi la Serviciul Român de Informații (SRI) și Serviciul de Informații Externe (SIE).

În iulie anul acesta se împlinesc 3 trei ani de când SRI nu mai are un șef civil, după ce Eduard Hellvig și-a dat atunci demisia. SIE este condus de Gabriel Vlase, care a plagiat zeci de pagini din teza sa de doctorat, conform PressOne. Vlase, fost parlamentar PSD, este șef la SIE din 2018.

Șefii SRI și SIE nu au mandate cu o durată limitată de lege. Ei sunt numiți de Parlament, la propunerea președintelui. Nicușor Dan trebuie să ajungă, astfel, la un acord cu coaliția de guvernare înainte de a face propunerile, pentru a se asigura că ele nu pică la votul din plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului.

Parlamentul trebuie să dea un Avocat al Poporului

Parlamentul trebuie să numească în această nouă sesiune parlamentară și noul Avocat al Poporului. În prezent, Renate Weber se află în afara mandatului de 5 ani, după ce a fost numită de Parlament, la propunerea fostului partid parlamentar ALDE, în iunie 2019.

Nominalizarea pentru noul Avocat al Poporului revine USR, conform înțelegerilor din coaliția de guvernare. USR a propus-o, încă din noiembrie 2025 pentru această funcție pe Roxana Rizoiu, expertă în drepturile omului.

Parlamentul nu a fost însă convocat până acum în ședință comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru a face numirea. Acest lucru trebuie să se întâmple în primele săptămâni ale noii sesiuni parlamentare, conform surselor HotNews.

Tot Parlamentul urmează să decidă, cel mai probabil în aceeași ședință în care va fi numit și noul Avocat al Poporului, cine îi va lua locul la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) lui Csaba Asztalos, care a devenit, cu susținerea UDMR, judecător CCR.

În locul lui Csaba Asztalos va fi numit cineva din partea USR, conform surselor politice ale HotNews. Pe lângă această numire, mai trebuie numite de către Parlament încă 5 persoane, pentru că în Colegiul Director al CNCD sunt 11 persoane, iar după încheierea mai multor mandate acum mai sunt doar 5 membri.

La ce ne așteptăm: cel puțin o moțiune de cenzură și alte moțiuni simple ale opoziției

În fiecare sesiune parlamentară, opoziția, formată în acest moment din AUR, SOS România, POT și Grupul Pace – Întâi România (de la Senat) poate depune câte o moțiune de cenzură împotriva Guvernului. Cel mai probabil AUR va profita de ocazie și va găsi un moment în care să amenințe coaliția de guvernare PSD, PNL, USR, UDMR și Minorități cu un „test” în Parlament.

În plus, dacă Guvernul își va asuma răspunderea în Parlament pe alte proiecte de legi (așa cum s-a întâmplat în sesiunea parlamentară precedentă), asta va oferi posibilitatea opoziției să depună noi moțiuni de cenzură.

Pe lângă moțiunile de cenzură, care sunt îndreptate împotriva întregului Guvern și care produc efecte imediate în cazul adoptării lor (adică un vot de cel puțin 232 de voturi „pentru”), mai există și instrumentul moțiunilor simple, îndreptate împotriva unui singur ministru. Chiar dacă sunt adoptate, moțiunile simple nu produc efecte, ci dau mai degrabă un semnal politic.

Fotografie de moment: câți parlamentari (mai) are opoziția

În acest moment, partidele de la guvernare, PSD, PNL, USR, UDMR și Minorități, au 310 parlamentari, după cum urmează:

• PSD: 129 de parlamentari:
• PNL: 73;
• USR: 59;
• UDMR: 32;
• Minoritățile Naționale: 17;

Față de începutul acestei legislaturi (decembrie 2024), partidele de guvernare au în plus 7 parlamentari, după ce diferiți deputați sau senatori au părăsit partidele opoziției pentru a trece într-un partid aflat la putere.