Mortalitatea infantilă din România, la cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu. Bistrița-Năsăud: 6,9%

1. Alarmă în sănătate: Mortalitatea infantilă, la cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu

România continuă să înregistreze una dintre cele mai mari rate ale mortalității infantile din Uniunea Europeană. Situația s-a agravat alarmant: rata națională a crescut în 2024 la 6,6 decese la mia de copii născuți vii, atingând cel mai ridicat nivel din ultimii 10 ani. Media națională este exact dublă față de media Uniunii Europene, care se situează la 3,3 decese la 1.000 de nașteri vii.

Harta națională a mortalității infantile dezvăluie o falie uriașă între județe. Șansa la viață a unui copil prematur sau cu patologii complexe este dictată direct de gradul de dotare al maternității, distanța până la un spital de rang superior și accesul gravidei la monitorizare medicală promptă.

Topul disparităților județene (Decese la mia de copii născuți vii):

• Cele mai mari rate: Mureș (13,00 la mie – de aproape patru ori mai mare decât în Capitală), Ialomița (12,70 la mie), Suceava (10,70 la mie), Satu Mare (9,90 la mie) și Botoșani (9,80 la mie).
• Situația regională: În județul Bistrița-Năsăud, realitatea rămâne la rândul ei una îngrijorătoare, situându-se peste media națională, cu o rată a mortalității infantile de 6,9‰.
• Cele mai mici rate: Municipiul București (3,30 la mie), Olt (3,40 la mie), Ilfov (4,00 la mie), Tulcea (4,20 la mie) și Teleorman (4,60 la mie).

Cauze principale și prevenție defectuoasă

Din totalul celor 952 de decese de copii sub un an înregistrate într-un singur an, principalele cauze medicale au fost:

• Bolile aparatului respirator: 220 decese
• Anomaliile cromozomiale și malformațiile congenitale: 208 decese
• Bolile infecțioase și parazitare: 33 decese
  Raportul INS subliniază un adevăr dureros: aceste decese ar fi putut fi prevenite în multe cazuri printr-un acces prompt și timpuriu al gravidelor și nou-născuților la servicii medicale.

2. Campania „Câștigă timp pentru nou-născuții prematur”: Reacția societății civile

În fața carențelor din sistemul public, Salvați Copiii România marchează al 16-lea an al programului de combatere a mortalității infantile. Organizația a devenit un motor vital de sprijin pentru reabilitarea și dotarea spitalelor românești:

• Bilanț istoric (2010 – prezent): Peste 18 milioane de euro investite pentru dotarea a 135 de unități medicale din toate județele țării. Au fost puse la dispoziția medicilor peste 2.100 de echipamente avansate, ajutând la tratarea a peste 400.000 de copii.
• Investiții majore recente: În cursul anului 2025, organizația a finalizat o reabilitare de amploare (3,6 milioane de euro) la Maternitatea Polizu, modernizând Secția de Terapie Intensivă, Blocul Operator și Secția Obstetrică-Ginecologie IV, inclusiv prin achiziția unui generator electric capabil să susțină integral spitalul.
• Criza actuală din teren (2026): Nevoia de aparatură rămâne critică. Numai în acest an, 35 de unități medicale din țară au solicitat de urgență echipamente vitale (incubatoare, mese de resuscitare, ventilatoare de suport respirator, pulsoximetre). Investiția necesară estimată depășește 3.000.000 de euro, fonduri pe care organizația încearcă să le mobilizeze inclusiv prin campania de redirecționare a 3,5% din impozitul pe venit.

3. Sărăcia și educația: Cercul vicios al excluziunii sociale

Mortalitatea infantilă și problemele medicale timpurii sunt strâns legate de contextul socio-economic general raportat de organizație:

• Sărăcie cronică: Peste 40% dintre copiii din România se află în risc de sărăcie sau excluziune socială, un record negativ în UE. În mediul rural, lipsa veniturilor duce la privare materială severă și nutriție deficitară.
• Abandonul școlar și analfabetismul funcțional: Sărăcia împinge mii de copii rurale spre părăsirea timpurie a școlii. Lipsa decontării transportului școlar și izolarea lasă comunități întregi fără acces la educație, generând un cerc vicios din care noile generații de părinți nu mai pot evada.
• Fenomenul mamelor minore: România își menține poziția fruntașă în Europa la numărul de nașteri în rândul fetelor sub 15 și 18 ani. Lipsa educației pentru sănătate și izolarea medicală din sate fac ca aceste tinere să nu beneficieze de controale medicale esențiale pe durata sarcinii.

Concluzie: Timpul nu mai are răbdare

„Programul nostru a devenit un mecanism esențial de sprijin, însă nevoile transmise de medici sunt uriașe și urgente”, explică Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii. Cifrele oficiale arată că în timp ce autoritățile livrează strategii pe termen lung, copiii vulnerabili pierd singura resursă care le poate salva viața: timpul.

Fără o direcționare masivă a resurselor bugetare și fără o infrastructură medicală și socială solidă în comunitățile rurale și județele defavorizate, decalajele se vor adânci, iar România va continua să își îngroape viitorul înainte ca acesta să apuce să împlinească un an.