Senatorul Țăgârlaș, acest maestru al cuvintelor pline de însemnătate planetară

Discursurile sale și elaborate sunt percepute de mulți drept „sforăitoare” – pline de clișee, cu pasaje grandioase, dar care rareori oferă soluții concrete sau idei clare pentru problemele reale ale alegătorilor. Adesea, el folosește cuvinte pompoase și construcții complexe care, deși impresionează poate la prima vedere, nu aduc neapărat claritate sau substanță. Astfel, mesajele lui devin pentru mulți mai degrabă zgomot de fundal decât voci care să propună soluții semnificative.

În ultima perioadă, Ţăgârlaş a fost present la învestirile unor primari liberali din Maramureş, unde a transmis mesaje care îţi provoacă migrene când le asculţi. Un astfel de episode s-a petrecut la Săcel, acolo unde, printr-o moştenire "transpartinică", Ionuţ Dologa a devenit Primarul comunei, acesta candidând din partea PNL, după ce tatăl său, pesedist, a renunţat să mai candideze. O combinaţie politică de mizerie, despre care probabil vom vorbi cu altă ocazie, în urma căreia banul public a rămas în familie...

Aşadar, domnul senator Cristian-Augustin Niculescu-Țâgârlaș a fost prezent la învestirea noului primar din Săcel, unde a avut un discurs desprins parcă din congresele unor epoci de tristă amintire. Şi ne spune că domnul primar trebuie să rămână un om dintre oameni, dar "nu neapărat să coboare", dar să înţeleagă nevoile oamenilor, pe care să "le traducă într-o dimensiune administrativă". Domnule senator, ești bine?

În final, domnul senator ne spune că nu a mai participat niciodată la un moment atât de... (țineți-vă bine!), atât de "intim", "în care tatăl îşi dă fiul comunităţii. Este şi o noţiune de sacrificiu, pentru că a face administraţie publică locală înseamnă o asumare". Şi am oprit aici discursul şi, implicit, tortura asupra creierului şi asupra bunului simţ.

Bă băieţi, noi înţelegem că ne credeţi proşti, că oricum vi se rupe de oameni şi că sistemul e în aşa fel construit încât, dacă aveţi primele poziţii pe nişte liste de partid, să continuaţi huzurul încă patru ani în Parlament. Dar n-aţi putea, măcar, să susţineţi un discurs decent, prin care să nu ne mai sfidaţi? Cum, domnule senator, sacrificiu? Aveți proprietatea termenilor? Ce sacrificiu face un primar, care merge la serviciu (când și dacă are chef, că nu-l pontează nimeni) pentru un salariu foarte bun, fără nicio responsabilitate reală? Sperăm, totuși, că n-ați făcut vreo referire biblică, subliminală, folosind cuvintele "tată, fiu și sacrificiu". Cum adică tatăl, adică fostul primar pesedist, şi-a dat fiul comunităţii? Păi funcția de primar se moștenește? Contează cine e tatăl unui candidat? Ați avut vreo înțelegere pentru a ieși primar cine vrea tatăl? Mă întreb și eu: oare nu erau oameni cu bun simț pe acolo, pe care să-i apuce jena când v-au ascultat?

Așteptăm cu nerăbdare și alte discursuri epice ale senatorului Țăgârlaș, acest demnitar de carieră, care și-a dedicat toată priceperea, energia și cunoștințele pentru binele maramureșenilor, sacrificându-se practic pentru binele țării și traducând nevoile oamenilor într-o dimensiune legislativă.