08.07.2026
VOLKSFEST ÎN DIRNDL ȘI LEDERHOSEN
Există lucruri pe care nici timpul, nici modernitatea nu le pot învinge. Unul dintre ele este dragostea unui popor pentru costumul său tradițional.
Și la noi, în România, observ cu bucurie că tot mai mulți oameni îmbracă ia românească. Avem chiar o sărbătoare dedicată ei, iar tinerii descoperă din nou frumusețea costumului popular, purtat nu din obligație, ci din respect pentru rădăcini și pentru identitatea noastră.
Astăzi însă vă invit într-o altă lume a tradiției – Bavaria.
Faptul că anul acesta am petrecut mai mult timp printre bavarezi mi-a oferit șansa de a-i cunoaște mai bine. Dincolo de imaginea unei Germanii ultramoderne, precise și tehnologizate, am descoperit un popor care își păstrează cu o admirabilă naturalețe tradițiile.
Am scris zilele trecute despre Volksfesturile bavareze, acele sărbători locale care transformă orașele și satele în adevărate locuri de întâlnire ale comunității. Berea, muzica, preparatele tradiționale și atmosfera de sărbătoare sunt doar o parte a farmecului lor. Ceea ce impresionează cu adevărat este marea de costume populare purtate cu eleganță și mândrie.
Costumul tradițional feminin se numește Dirndl și reprezintă una dintre cele mai frumoase imagini ale Bavariei. Bluza albă, delicată, este completată de un corsaj elegant, o fustă amplă și un șorț colorat, toate realizate din materiale de foarte bună calitate și împodobite, adesea, cu broderii fine sau dantelă. Unele femei poartă și șaluri ori jachete tradiționale, iar întregul ansamblu transmite rafinament și respect pentru tradiție.
Există însă un detaliu pe care localnicii îl observă imediat: funda șorțului. Dacă aceasta este legată în partea stângă, înseamnă că purtătoarea este necăsătorită. Dacă este legată în dreapta, femeia este căsătorită sau are deja un partener. Atunci când funda este prinsă la mijloc sau la spate, mesajul diferă în funcție de tradiția locală și de împrejurare, însă pentru bavarezi aceste semne fac parte din limbajul discret al costumului popular.
La fel de spectaculos este și costumul bărbătesc, cunoscut sub numele de Lederhosen. Pantalonii din piele naturală, scurți sau până sub genunchi, sunt însoțiți de bretele bogat brodate, cămașă tradițională, șosete groase, pantofi specifici și binecunoscuta pălărie bavareză, împodobită cu pene sau alte ornamente. Broderiile, nasturii din corn și accesoriile diferă de la o regiune la alta și reflectă adesea originea purtătorului sau apartenența la o comunitate ori asociație tradițională.
Dar ceea ce impresionează cel mai mult nu este costumul în sine.
Este respectul.
Vezi copii de câțiva ani îmbrăcați în Dirndl și Lederhosen, vezi adolescenți care le poartă cu mândrie, vezi părinți și bunici care păstrează aceeași tradiție. Nimeni nu se simte stânjenit. Dimpotrivă, costumul popular este o bucurie și o onoare.
M-am întrebat de multe ori dacă nu cumva și noi, românii, avem nevoie de această apropiere firească de costumul nostru popular. Avem unele dintre cele mai frumoase costume din Europa. Ia românească, cătrința, cojoacele, pălăriile și cămășile noastre sunt adevărate opere de artă, create de generații întregi de meșteri populari.
Poate că tocmai de aceea, privind mii de bavarezi îmbrăcați în Dirndl și Lederhosen, gândul m-a purtat spre România.
Spre satele noastre.
Spre horele de altădată.
Spre oamenii care știau că un costum popular nu este doar o haină.
Este o carte de identitate.
Este o poveste.
Este sufletul unui popor cusut în pânză, piele și culoare.
Iar Bavaria ne oferă o lecție frumoasă: poți construi autostrăzi, fabrici, tehnologie și orașe moderne fără să-ți pierzi rădăcinile. Dimpotrivă, adevărata modernitate începe acolo unde tradiția este respectată, iar trecutul merge, cu demnitate, alături de prezent.
Dorel Cosma
Și la noi, în România, observ cu bucurie că tot mai mulți oameni îmbracă ia românească. Avem chiar o sărbătoare dedicată ei, iar tinerii descoperă din nou frumusețea costumului popular, purtat nu din obligație, ci din respect pentru rădăcini și pentru identitatea noastră.
Astăzi însă vă invit într-o altă lume a tradiției – Bavaria.
Faptul că anul acesta am petrecut mai mult timp printre bavarezi mi-a oferit șansa de a-i cunoaște mai bine. Dincolo de imaginea unei Germanii ultramoderne, precise și tehnologizate, am descoperit un popor care își păstrează cu o admirabilă naturalețe tradițiile.
Am scris zilele trecute despre Volksfesturile bavareze, acele sărbători locale care transformă orașele și satele în adevărate locuri de întâlnire ale comunității. Berea, muzica, preparatele tradiționale și atmosfera de sărbătoare sunt doar o parte a farmecului lor. Ceea ce impresionează cu adevărat este marea de costume populare purtate cu eleganță și mândrie.
Costumul tradițional feminin se numește Dirndl și reprezintă una dintre cele mai frumoase imagini ale Bavariei. Bluza albă, delicată, este completată de un corsaj elegant, o fustă amplă și un șorț colorat, toate realizate din materiale de foarte bună calitate și împodobite, adesea, cu broderii fine sau dantelă. Unele femei poartă și șaluri ori jachete tradiționale, iar întregul ansamblu transmite rafinament și respect pentru tradiție.
Există însă un detaliu pe care localnicii îl observă imediat: funda șorțului. Dacă aceasta este legată în partea stângă, înseamnă că purtătoarea este necăsătorită. Dacă este legată în dreapta, femeia este căsătorită sau are deja un partener. Atunci când funda este prinsă la mijloc sau la spate, mesajul diferă în funcție de tradiția locală și de împrejurare, însă pentru bavarezi aceste semne fac parte din limbajul discret al costumului popular.
La fel de spectaculos este și costumul bărbătesc, cunoscut sub numele de Lederhosen. Pantalonii din piele naturală, scurți sau până sub genunchi, sunt însoțiți de bretele bogat brodate, cămașă tradițională, șosete groase, pantofi specifici și binecunoscuta pălărie bavareză, împodobită cu pene sau alte ornamente. Broderiile, nasturii din corn și accesoriile diferă de la o regiune la alta și reflectă adesea originea purtătorului sau apartenența la o comunitate ori asociație tradițională.
Dar ceea ce impresionează cel mai mult nu este costumul în sine.
Este respectul.
Vezi copii de câțiva ani îmbrăcați în Dirndl și Lederhosen, vezi adolescenți care le poartă cu mândrie, vezi părinți și bunici care păstrează aceeași tradiție. Nimeni nu se simte stânjenit. Dimpotrivă, costumul popular este o bucurie și o onoare.
M-am întrebat de multe ori dacă nu cumva și noi, românii, avem nevoie de această apropiere firească de costumul nostru popular. Avem unele dintre cele mai frumoase costume din Europa. Ia românească, cătrința, cojoacele, pălăriile și cămășile noastre sunt adevărate opere de artă, create de generații întregi de meșteri populari.
Poate că tocmai de aceea, privind mii de bavarezi îmbrăcați în Dirndl și Lederhosen, gândul m-a purtat spre România.
Spre satele noastre.
Spre horele de altădată.
Spre oamenii care știau că un costum popular nu este doar o haină.
Este o carte de identitate.
Este o poveste.
Este sufletul unui popor cusut în pânză, piele și culoare.
Iar Bavaria ne oferă o lecție frumoasă: poți construi autostrăzi, fabrici, tehnologie și orașe moderne fără să-ți pierzi rădăcinile. Dimpotrivă, adevărata modernitate începe acolo unde tradiția este respectată, iar trecutul merge, cu demnitate, alături de prezent.
Dorel Cosma
CELE MAI CITITE ȘTIRI
TRADIȚII BAVAREZE
03.07.2026
VOLKSFEST ÎN DIRNDL ȘI LEDERHOSEN
08.07.2026
ULTIMELE COMENTARII
Monica Munthiu
06.07.2026Bravo, Dorel Cosma! Un pamflet profund, al ridicolului existent în gafele politice, pe care ne prefacem ca le tolerăm, de mult! Nasol e ca au schimbat multe legi, ca sa faca ce vor uni…Atunci nici procurorii nu mai vad mingea..Foarte fine comparații sunt in pamflet! O pove...
la articolul CAMERA VAR SE MUTĂ LA DNA
Viviana Axinte
17.04.2026Da am văzut modalitatea tinerilor de a asculta orice reproducere video, "pe repede înainte". Probabil și pentru faptul că sunt bombardați de informații și asta e modalitatea lor de a face selecția informației.
la articolul NU JUCĂM CU CĂRȚILE PE MASĂ
Ioan Godja
15.04.2026Un text care pune pe gânduri și surprinde o realitate tot mai vizibilă. Cultura ar trebui să fie pulsul unei comunități, nu doar o prezență în bugete. Oare doar Bistrița se află în această situație? Mă tem că nu… Din păcate, nu este singură — sunt tot mai m...
la articolul 15 Aprilie – Ziua Mondială a Artei
Florian Cosoiu
13.04.2026Un sincer BRAVO!
la articolul IGF – O Uniune Mondială de Folclor implicată în viața contemporană
COMENTARII