Cei 12 ”magnifici” din Bistrița-Năsăud care au dreptul de-a exploata resursele județului. Marii Jucători și „Goana după Aur”

Mecanismul Legal

În lumea mineritului, nicio cupă de excavator nu se mișcă fără „pașaportul” adecvat. Companiile au nevoie de o licență de exploatare – care le oferă dreptul exclusiv pe o zonă definită – dar și de un permis anual. Dacă licența este permisiunea de a extrage, permisul este „manualul de instrucțiuni”: acesta stabilește clar volumele, metodele de siguranță și, esențial în 2026, impactul ecologic. Totul vine cu un cost: redevențe care ajung la 6% pentru metalele nobile, plus taxe anuale de suprafață.

 Marii Jucători și „Goana după Aur

Cine sunt beneficiarii? Pe lista celor 12 regăsim nume grele din construcții, care și-au asigurat propriile surse de materie primă. Companii precum Dimex 2000, cu afaceri de peste 600 de milioane de lei, gestionează trei permise pentru andezit și gresie. Tot în sectorul marilor constructori, Frasinul, CML.RO și Îndemânarea Construct extrag dacit, nisip și pietriș pentru a-și susține proiectele de infrastructură.

Însă marea surpriză vine de la Uriu. Aici, Balastiera Mihăiești nu scoate doar balast, ci are dreptul legal de a extrage aur aluvionar – o raritate care adaugă o notă prețioasă resurselor județene. Alte firme precum Log Silvania, Miron-Construct sau Nord Minerale completează tabloul exploatărilor active de andezit și agregate minerale.

Conflictul de la Granița Parcului Național

Dacă pentru cei 12 drumul este liber, pentru omul de afaceri Pavel Sângeorzan, muntele rămâne „închis”. Firma sa, Valsecmar, încearcă să reînvie exploatarea marmurei în perimetrul Anieș-Valea Secii, chiar la porțile Parcului Național Munții Rodnei.

Deși cariera nu mai este oficial în interiorul parcului, locația este protejată de siturile Natura 2000. În urma consultărilor recente, Direcția de Mediu a pus piciorul în prag: impactul asupra ecosistemului ar putea fi negativ. Proiectul de redeschidere a carierei de calcar cristalin este acum blocat în studii de specialitate extrem de riguroase, autoritățile refuzând să dea avizul fără garanții ecologice totale.

Așadar, bogăția Bistriței rămâne sub o supraveghere atentă. Între profitul milionar al constructorilor și conservarea naturii sălbatice, linia de demarcație este trasată de lege, taxe și, mai ales, de grija pentru mediu.