Dorel Cosma, atac direct la Centrul Cultural Municipal Bistrița

Mai mult decât atât, în pofida informațiilor apărute în presa locală, comisia de evaluare a managementului din cadrul Primăriei municipiului Bistrița a acordat nota maximă conducerii instituției. Situația ridică inevitabil o întrebare legitimă: cum se explică această discrepanță între realitatea semnalată public și evaluările oficiale?

La începutul lunii martie, Hotărârea Curții de Apel Cluj pare să aducă o clarificare importantă. Instanța a respins apelul formulat de Centrul Cultural Municipal Bistrița, instituția devenind astfel bună de plată pentru sume considerate a fi fost utilizate nelegal, conform constatărilor anterioare ale organelor de control. Din punct de vedere juridic, această decizie confirmă existența unor grave disfuncționalități administrative.

Tot potrivit documentelor rezultate în urma controlului, ar fi fost constatate și situații ce țin de introducerea unor probe discutabile la dosar, fapt ce ridică suspiciuni serioase privind posibile fapte de fals și uz de fals. Evident, stabilirea exactă a răspunderii aparține exclusiv organelor competente, însă opinia publică are dreptul să se întrebe dacă aceste aspecte vor fi sau nu investigate până la capăt.

În paralel, o altă problemă ține de statutul instituției. Regulamentul Centrului Cultural Municipal Bistrița prevede că acesta este „instituție de cultură, spectacole, unitate muzical-teatrală de interes local, aflată în subordinea Primarului municipiului Bistrița”. În realitate însă, caracterul de instituție de spectacole a fost susținut ani la rând aproape exclusiv de Ansamblul profesionist „Cununa de pe Someș”.

După desființarea acestui ansamblu, întrebarea devine legitimă: mai poate fi considerată instituția, în mod real, una de spectacole? Dacă nu, de ce sistemul de salarizare a rămas la nivelul instituțiilor de spectacole, iar managerul continuă să beneficieze de un salariu ce depășește 18.000 de lei lunar?

Paradoxul este evident: aproximativ 40 de angajați au fost disponibilizați, în timp ce conducerea instituției își păstrează un nivel de salarizare considerat de mulți drept unul dintre cele mai ridicate din domeniul cultural național.

În acest context, responsabilitatea revine în mod firesc Consiliului Local și Primarului municipiului Bistrița, instituții care au atribuții directe în aprobarea regulamentelor și în evaluarea managementului instituțiilor din subordine. Într-o perioadă în care la nivel național se discută despre reduceri bugetare și eficientizarea administrației, situația de la Centrul Cultural Municipal Bistrița pare să urmeze o logică inversă.

Dacă adăugăm aici angajările contestate, suspiciunile privind plata unor salarii fără o activitate efectivă, concursurile criticate, precum și rapoartele ANI și ale Curții de Conturi, imaginea devine una care nu mai poate fi tratată cu indiferență.

Pe fundalul acestor controverse se conturează și declinul căminelor culturale aparținătoare municipiului Bistrița, instituții care ar fi trebuit să reprezinte adevărate centre ale vieții culturale locale.

Desigur, anul trecut comisia de evaluare a constatat „excepționalitatea” managementului, iar conducerea instituției a fost menținută în funcție. Rămâne de văzut dacă viitoarea evaluare va confirma aceeași concluzie sau dacă, de această dată, realitatea juridică și administrativă va fi analizată cu mai multă rigoare.

Până atunci însă, hotărârile instanțelor rămân fapte juridice, iar acestea nu pot fi ignorate, oricât de incomode ar fi pentru cei aflați în poziții de conducere.

Material preluat din : https://bcmedia.ro/fals-si-uz-de-fals-in-timpul-procesului-intrebari-care-nu-mai-pot-fi-evitate/